Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SCHITE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS

Dorel SCHOR

Nu stiu daca e un fenomen legat de varsta sau de criza financiara mondiala dar, in ultima vreme, adica de un an si ceva, domnul Brocker a devenit grozav de invidios. Pe mine, cel putin, chestia asta ma indispune destul de mult pentru ca nu se justifica cu nimic. Imi face, de exemplu, o vizita incognito, fara macar sa ma anunte in prealabil, ceea ce practic nu ma deranjeaza, pentru ca eu nu sunt formalist. Suna la usa, intra, eu il poftesc cu mine in bucatarie, pentru ca tocmai mananc.

- Ia loc, ii spun, sa-mi termin portia si-ti stau la dispozitie, fac numaidecat si o cafea pentru fiecare...
- Ce mananci? Intreaba el suspicios.
- Eh, mi-a venit pofta de o supa de fasole cu mamaliga rece si ceapa sparta. Stii, ca pe vremuri...

Mi-e putin penibil, ce poate sa creada omul, ca am ramas cu gusturi rurale sau ca nu vreau sa fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotriva, interpreteaza cu totul altfel.
- Sigur ca da! Tu poti sa-ti permiti orice delicatesa... Ce-ti pasa? Nu ai colesterol si nici trigliceride, nu suferi de balonari si nu ai carii dentare. Apropo, cat e valoarea normala a colesterolului? Habar n-ai! Vezi? Sanatosule!

Ma simt imediat vinovat, am un coplesitor sentiment de culpabilitate generala, imi dau seama ca trebuie sa fac ceva urgent pentru domnul Brocker. Spun:
- Nici eu nu sunt suta la suta sanatos. Anul trecut am avut un accident de masina si m-am lovit la nas. Ai uitat ca am umblat aproape doua saptamani cu nasul vanat si umflat?
- Asta-i accident? Te mai si plangi? Ai avut un noroc porcesc. Puteai foarte bine sa-ti rupi picioarele, sa iesi din circulatie pe sase luni, sa... Asa un accident cum ai avut tu, mi-ar placea si mie.
- Da, dar odata, acum cativa ani, am fost internat in spital. Si dumneata mi-ai facut atunci o vizita de curtoazie. Tin minte precis pentru ca mi-ai adus o napolitana cu gust de vanilie, foarte frumos ambalata.
- Sigur, zice el, imi amintesc. Ai stat in spital! Dar ce rezerva ti-au dat! Ce vedere aveai de la fereastra! Ce pijama eleganta aveai. Norocosule!
- Pijamaua era a mea, de acasa...
- De acasa... Pai, vezi? Toti bolnavii aveau pijamale de spital conform regulamentului, cu stampila si nasturi lipsa, numai tu... Cu ultima moda la pijama. Parca erai la un hotel de cinci stele, undeva, in America de Nord. Fericitule!

Adevarul este ca domnul Brocker a fost in America de mai multe ori, iar eu inca niciodata. Mi-am zis ca e momentul sa schimb subiectul:
- Apropo de America. In timp ce dumneata te plimbi prin Statele Unite ca la mama acasa, eu mi-am permis maximum o excursie in Grecia, la clasa turist. Se poate, domnule?! Dumneata ma invidiezi pe mine?
- Parca eu spun ca te invidiez? Sa-ti fie de bine excursia, n-ai decat. Pe mine ma mananca ghinionul meu... Ca in timp ce tu te plimbi prin Grecia si vezi monumente si insule, statui si tot felul de grecoaice, ce vad eu? In primul rand ma costa de zece ori mai mult, mai ales la business clas, platesc totul in dolari, pierd zile intregi pe drum de la un obiectiv la altul, ca sa vad ce? Un canion, un gheizer, o vegetatie? Dar asa esti tu, ai noroc in toate, tie iti vine totul mai usor, mai ieftin, mai convenabil... Nu te invidiez deloc, dar asta e adevarul. Baftosule!
- Pai... si excursiile astea, chit ca nu e obligatoriu sa le faci, dar daca tot te hotarasti, e bine sa le planifici dupa buget, nu? Or dumneata, iarta-ma ca iti spun, castigi binisor, nu ai motive sa te plangi, cu fabrica de servetele creponate si cu magazinul de sosete sport... Eu castig mai putin, nici nu se compara...
- Foarte adevarat, castigi mai putin, dar ce impozite platesc eu, stii? Nu stii! Si nici nu trebuie sa stii... Tie ce-ti pasa? Sotia ta e o femeie care aproape ca nu vorbeste in comparatie cu nevasta mea, colesterol nu ai, engleza nu stii, daca intarzii undeva zece minute, n-ai probleme, in timp ce eu sunt proprietar, depind de greva de la bursa si de buletinul meteorologic... Hai sa te fac o tabla., mai bine..O.K.?

Jucam table. Patru partide. Cine castiga? Dansul, numai el.
- Cred si eu, ofteaza partenerul meu, ai un noroc nemaipomenit. Cand jucam pe un sekel partida, castig eu. Ia sa fi jucat pe o suta de dolari linia. Precis ca ma lasai cu fundul gol. Sa nu te invidiez? Nu te invidiez.. Ma plang numai de ghinionul meu. Am voie? Norocosule!!
---------------------------------------
Dorel SCHOR
Tel Aviv, Israel
31 martie 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page