Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

De-a harcea-parcea prin politica penala

General Br. (r) Aurel I. Rogojan  

Impactul Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din 16.02.2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Codul de Procedura Penala a fost neasteptat de repede cuantificat la vreo 60 de milioane de euro (vom vedea si de ce!), dar ansamblul consecintelor este de neimaginat, fiindca ceea ce rezulta a fi fost posibil sa apara, sa se perpetueze si sa metastazeze sistemul de garantii al drepurilor si libertatilor fundamentale, garantate constitutional, s-a petrecut sub patronajul institutiei strajer al legalitatii instructiei judiciare. Am numit Ministerul Public, caci, potrivit Constitutiei, „In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor". C.C.R. invedereaza ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1), nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica.

Care este realitatea faptica? Flagrant contrara literei si spiritului intregului sistem al legislatiei nationale! Ce demasca Decizia Curtii Constitutionale? Ca reglementarea materiei interceptarilor nu este guvernata de lege, ci de dispozitii departamentale infralegale, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate. Mai cu seama duzina de hotarari clasificate ale Consiliului Suprem de Aparare a tarii! Sa ne amintim de mult invocatele Protocoale C-3 (Cooperare, Colaborare, Conlucrare) convenite intre „institutii" si indexate la secret. Parca si suspectul Gabriel Oprea a invocat in sustinerea nevinovatiei sale tot niste protocoale. Ei bine, prin intelegeri „intre domni" din parchete si servicii s-a facut „legea". Dar surpriza pentru contribuabili, pe ai caror bani li s-a facut harcea-parcea protectia drepturilor si libertatilor, este aceea ca sintagma „alte organe specializate [...]", declarata neconstitutionala, a constituit regula, iar nu exceptia! Daca s-a ajuns in aceasta situatie-limita, trebuie aratata cauza. „Cotidianul.ro" a facut-o, atunci cand a luat atitudine fata de politica penala impusa lui Traian Basescu si pe care acesta, cu asumarea raspunderii guvernului in parlament, a legiferat-o. Apoi, date fiind aberatiile si ineptiile investite cu putere de lege, intrarea in vigoare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala a fost repetat prorogata, pentru ca ulterior o comisie parlamentara, prezidata de Victor Ponta, sa incerce dregerea codurilor pentru a putea fi puse in aplicare. Nu s-a facut vreun progres. Dimpotriva, au fost iterate prevederi care au transformat Romania in tara suspectilor penal[1].

La o tara de suspecti au aparut imediat, dupa cum Curtea Constitutionala critica, „numeroase institutii specializate", toate infralegale, toate cu reglementari inaccesibile.

Nu numai S.R.I., caci nu aici este capatul de tara. Dar pe langa Autoritatea nationala in materia interceptarilor si punerea in aplicare a autorizatiilor judecatoresti [...], cum, necum, reglementata de C.S.A.T., dupa ce ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, a initiat abrogarea prevederilor legii sigurantei nationale cu privire la interceptari. Fiindca istoria neregularitatilor juridice in materia interceptarilor este mult mai veche, existand si o Decizie a C.E.D.O. prin care s-a cerut crearea cadrului juridic compatibil cu legislatia internationala a Drepturilor Omului. Sa nu credem cumva ca prin ograda controlului de legalitate a activitatii institutiilor s-a gasit cineva care sa-si mai aminteasca de acquis-ul comunitar in materie. Dimpotriva! In numele legii de aplicare a Codului de Procedura Penala, "organelor cu atributii in domeniul securitatii nationale" le-au fost modificate legile si au primit noi atributii („interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub orice forma; localizarea, urmarirea si obtinerea de informatii prin G.P.S. sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor postale; obtinerea de informatii privind tranzactiile financiare sau datele financiare ale unei persoane[2]. Iarasi spunem ca nu este un capat de tara, dar unde este legea speciala care sa guverneze materia, metodologia si, nu in ultimul rand, protectia cetateanului in raport cu aceste tehnici de supraveghere intruzive?

Aflam din comunicatele date ieri de „institutii" ca sunt pe cai mari in materie de interceptari Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, Directia Operatiuni Speciale si alte structuri ale Ministerului de Interne (care alte structuri, cate mai sunt, pe unde le sunt acoperite bugetarile, sau si acestea sunt tot infralegale?!). Ce sa credem? Putem crede orice, chiar si trasnaia ca vreun ONG de utilitate publica este organ specializat sa realizeze interceptare ambientala a suspectilor ca-si invata papagalii sa injure.

Curtea Constitutionala chiar trebuia sa fie sesizata de o parte intr-un proces oarecare despre acest vid legislativ si dezmat normativ in materia celor mai intruzive tehnici de investigatie penala?! Sa credem ca doamnele si domnii judecatori constitutionali nu sunt la curent cu ce se mai intampla prin legislatia tarii a carei Constitutie sunt chemati sa o apere si in care scop au la indemana controlul de constitutionalitate fara drept de apel?! Dispozitivul Deciziei Curtii „[...] avand in vedere caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, CCR constata ca este obligatoriu ca acestea sa se efectueze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa masurii respective, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. [...] trebuia sa fi fost un semnal de alarma tras chiar din momentul trimiterii spre promulgare a legii ale carei norme sunt declarate neconstitutionale dupa cativa ani de abuzuri, ilegalitati si intrat cu bocancii ghintuiti ai a institutiilor specializate in vietile oamenilor, iar potrivit constiintei lor juridice si intimei convingeri, formate pe nelegiuire, judecatorii au cenzurat si masurat libertatea semenilor. Nu putem sa nu ne intrebam care sunt natura, substanta si forta avizului prealabil?

Consiliul Legislativ asupra proiectelor de legi. Caci, fie-mi iertata „nostalgia", dar pe vremea cand venerabilul Axinte Gaspar, fost judecator al CCR, era inalt consiler al Consiliului Legislativ de pe langa Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania, respectivul organ veghea altfel la coerenta sistemului legislativ national, iar lui Nicolae Ceausescu nu se intampla sa-i fie data spre promulgarea vreo lege care sa se abata, cu vreo virgula, de la conventiile internationale in materia drepturilor omului.
Nu putem sa nu ne uitam nedumeriti pe ce este cheltuit bugetul Avocatului Poporului, sau se crede cumva in afara chestiunii?!

Ce spune Directia Nationala Anticoruptie?

Cere bani (10,4 milioane de euro) si ne ameninta voalat cu cel putin doi ani de pauza in lupta impotriva coruptiei.

Ce spune D.I.I.C.O.T.?

Este foarte interesant ce aflam de la D.I.I.C.O.T. Ca nu are departament tehnic si nici personal, rezolvandu-si investigatiile judiciare tehnice cu antrepriza institutiilor specializate, 60% S.R.I. si 40% alti antreprenori. Toti din clasa repetentilor constitutional. La o lectura mai atenta a comunicatului conducerii D.I.I.C.O.T. se poate sesiza o oarecare contradictie. La un alineat zice ca nu are deloc, iar in alineatul urmator ca nu are serviciul tehnic adecvat. Ce mai conteaza astfel de inabilitati in actul comunicarii publice?! Asa, sa nu uitam sa mentionam ca si D.I.I.C.O.T. vrea bani. Doar 20 de milioane de euro.

Ce spune Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie?

Conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca a identificat solutii pentru continuarea activitatii de urmarire penala impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne. Nu se precizeaza care sunt structurile MAI din afara incidentei Deciziei C.C.R., ceea ce ne ingrijoreaza foarte tare, fiindca se pare ca emitentul comunicatului habar nu avea de Decizia CCR. Poate de ieri pana azi a conspectat-o in agenda profesionala si va indrepta imprecizia.

Ce spune Consiliul Superior al Magistraturii?

Judecatorul Mircea Aron, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat ca institutia pe care o conduce nu are, pentru moment, o solutie concreta privind interceptarile telefonice, dispuse in dosarele penale. Multumim, nici nu este cazul, domnule presedinte!

Ce spune Politia Romana?

„Politia Romana cere suplimentarea structurii organizatorice [...] si rectificarea bugetului institutiei cu aproximativ 30 de milioane de euro [...]". Hop si asa! De unde, pana unde?! Ce are Politia Romana, conform legii de organizare si functionare, cu chestiunea?! Intrebarea aia sugubeata, ce legatura are XXX... cu prefectura, este cu documentatia completa, cu studiu de fezabilitate, consultanta calificata, acoperire in legislatie, atestare istorica din surse certe, conform carora Consulul Sulla a creat Prefectura. Dar cum Decizia C.C.R. cere Politiei Romane sa-si suplimenteze schema si bugetul, numai niste militieni smecheri au putut visa.

Ce spune doamna Raluca Pruna ca Minister Public?

„Conducerea Ministerului Public a luat act, in cursul zilei de astazi, de motivarea Deciziei Curtii Constitutionale din data de 16 februarie 2016 potrivit careia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de Procedura Penala au fost declarate neconstitutionale. Decizia este obligatorie si, pe cale de consecinta, procurorii o vor respecta intocmai. In acest sens, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Afacerilor Interne au identificat solutiile necesare pentru continuarea activitatii de urmarire penala in cauzele in care se apeleaza si la aceste mijloace de investigatie penala [...]". E cazul sa reiteram ingrijorarile provocate de comunicatul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care doamna Ministru Public l-a preluat, oare nu in prea mare viteza?!

Ce spune doamna Raluca Pruna ca Ministru al Justitiei?

„Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, sustine ca a gasit o « solutie tranzitorie » la aceasta situatie de « maxima urgenta ». Mai exact, imediat dupa motivarea judecatorilor constitutionali, pe masa Guvernului va fi o ordonanta de urgenta care va prevedea ca interceptarile se fac de procurori sau politistii judiciari folosind infrastructura Serviciului Roman de Informatii." (s.n. A.R.)

Q.E.D.! Nimic nu se pierde, totul se conserva si totul se transforma!

Contribuabilul roman poate fi linistit. Iata, exista o solutie rationala, simpla, imediata si pe deasupra fara efortul bugetar preliminar de 60 de milioane de euro. In toata nebunia comunicatelor, parca anume regizata ca diversiune de escamotare a fondului problemei, nimeni nu a cuvantat ceva, pana la inchiderea acestei pagini, despre vreo initiativa legislativa a materiei interceptarilor. Decizia CCR o astfel de solutie a recomandat, iar in ceea ce priveste obligativitatea conformarii, crede cineva ca mai este loc de tocmeala, ca si in cazul zecilor de alte aspecte de neconstitutionalitate ale codurilor penal si de procedura penala? Candva, undeva, ex-presedintele Traian Basescu, cuprins de o euforie speciala, a exclamat: „Un fleac, i-am ciuruit!". Asa sunt si codurile de legi de sorginte „Macovei-Basescu", o harcea-parcea a politicii penale.
----------------------------------------
[1] http://www.cotidianul.ro/cotidianul-231354
[2] http://www.cotidianul.ro/cotidianul-231801

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page