Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Identitate fara limba???

 La o conferinta a slovacilor din Ungaria, dupa ce mi-am tinut prelegerea despre „Date si sperante la romanii din Ungaria", in care am vorbit despre pericolul disparitiei nationalitatii noastre odata cu pierderea limbii materne romane, un tanar slovac a venit sa ma contrazica, hotarat si cu argumente: ei nu stau sa se planga de pierderea limbii in randul copiilor si tinerilor ci inverseaza procesul, adica, mai concret, intaresc sentimentul national de slovaci in randul tinerilor din familiile de origine slovaca, ajungand chiar pana la un nationalism sanatos, iar numai dupa ce au dezvoltat acest sentiment si au trezit interesul fata de natiunea, cultura si istoria slovaca, doar apoi urmeaza invatarea (sau in unele cazuri reinvatarea) limbii materne slovace.

Adunati in jurul Organizatiei Tinerilor Slovaci din Ungaria, o asociatie cu sediul la Bichisciaba, tinerii slovaci organizeaza tot felul de evenimente, programe, care sa-i uneasca si sa le intareasca sentimentul identitar de apartinere la minoritatea slovaca, prin excursii in Slovacia, concerte de muzica usoara etc., iar cunoasterea sau invatarea limbii slovace urmeaza numai dupa toate acestea, cu o constiinta si vointa sigura pentru insusirea limbii.

Presedintele tinerilor slovaci mi-a mai spus ca asta nu este o inventie a lor, deoarece intretin legaturi de specialitate cu diferite organizatii minoritare de tineret din toata Europa, cu care schimba opinii si experiente in domeniu intaririi identitatii si a reinvatarii limbii minoritare.

Cand aflu despre exemple bune si de urmat la alte nationalitati din tara, nu ma pot abtine sa nu fac o comparatie cu situatia comunitatii noastre romane, care in privinta viitorului nostru romanesc si a tinerilor nostri nu are nicio strategie!!! La noi, la romani nu exista nicio asociatie sau organizatie pentru tineret. Copiii si tinerii nostri sunt „tratati" ca romani maximum pana frecventeaza o scoala romaneasca. Dupa aceea li se pierde urma, se contopesc intru totul in societatea maghiara. In ultimii 15–20 de ani, nu am auzit ca la vreo sedinta de Autoguvernare pe tara sa se fi acordat macar zece minute acestui subiect.

ATRU are infiintate premii pentru cei mai buni romani si pentru cei mai buni profesori romani, si asta nu-i bai, dar nu are si nici nu a avut vreodata o bursa pentru tinerii care vor sa-si mentina romanitatea, sau care vor sa invete la o catedra de romana din Ungaria, ori vreo bursa care sa-i ajute pe tinerii nostri sa studieze in tara-mama Romania. De ce???

E trist, dar real: pe noi ne intereseaza doar prezentul si stim sa ne gandim doar de la alegeri pana la alegeri, la functii si bani. Statistic sa fim multi, caci asa o sa le placa si unor conducatori de la Budapesta, care se bat singuri pe umar ca, iata, acesta este rezultatul autonomiei culturale pe care noi, ungurii le-o dam nationalitatilor din tara.

Contribuim la raspandirea unor date false, culese in mod haotic, despre numarul romanilor din tara, si chiar suntem multumiti si mandri de faptul ca ne-am sporit, in timp ce avem cosmaruri sa analizam si sa discutam sincer, deschis despre asimilarea tot mai rapida, despre pierderea tot mai accentuata a limbii romane.

Vor fi unii care vor zice de ce dau iarasi vina pe ATRU.

Pentru simplul fapt ca la ei este cheia pentru banii destinati minoritatii noastre de catre guvernul de la Budapesta. Iar fara bani, numai din suflet, nu poti infiinta burse, nu poti organiza cursuri de limba. Sigur, ATRU nu este singurul vinovat, pentru ca initiativa, presiunea poate veni de la orice uniune sau asociatie romaneasca, de la orice scoala sau biserica romaneasca, care simte responsabilitate pentru viitorul comunitatii noastre. Noi nu facem nici macar primul pas spre rezolvarea acestei probleme, care o sa ne coste mult: sa discutam sincer si deschis despre pericolul disparitiei noastre. Atat lingvistic cat si identitar.

Va rog sa ma contraziceti!

Eva Simon, Jula, Ungaria
Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page