Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Diversiunea sau rebranduirea interceptarilor

General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
 
Unanimitatea Curtii Constitutionale in chestiunea interceptarilor este suspecta. Rezervele autoritatii administrative autonome care tine cu „chirie" Centrul Tehnic de Interceptari pe platforma „Tonola", acoperita de Cupola Circului, nu sunt de bun augur, deci, suspecte. Rationalitatea cu care procurorul-sef al D.N.A. a rupt tacerea in chestiune, dar mai ales ce alternativa intrevede, desigur sub semnul provizoratului, pana la publicarea in Monitorul Oficial a motivarii Deciziei C.C.R., este si ea suspecta. Interventia in speta a interimarului de la Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie putea lipsi, dar, daca nu a lipsit, a devenit suspecta. Procurorul director al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (un fel de omolog al „Special Branch" de la britanicul MI-5) a pledat patetic, deci suspect. Lunga peroratie, pe acelasi delicat subiect, a ex-presedintelui Traian Basescu, cel mai mare consumator de informatie secreta din intreaga istorie a Romaniei, pusa la dispozitie de oportunisti slugarnici ai momentului si, cel mai adesea extralegal, este, bineinteles, cea mai suspecta. Avem si o exceptie. Aplecarea si aplicatia pentru subiect a unui mare si talentat maestru in secretele diversiunii mediatice, Ion Cristoiu (I.C.), nu este suspecta. Cand I.C. vrea sa ne faca sa credem ca bate campii si chiar convinge ca asta face, in fapt devoaleaza cacealmaua si, cu sau fara voia sa, acopera ori deconspira diversiunea. Dupa cum chestiunea respectiva ii solicita o emisfera sau alta a organului gandirii.

Nu as fi dat vreo importanta subiectului, deoarece cunoscandu-l cat de cat, nevoit fiind de fisa postului sa studiez doctrinele si practicile statelor lumii in materie de supraveghere si guvernare secreta, nu mi se parea ceva in afara locului comun, a banalului cotidian. La drept vorbind, daca in sistemul supravegherii secrete, unde interceptarile nu sunt „cel mai mare rau necesar", fara de care puterea politica nu rezista, nu s-ar intampla accidente, care sa oripileze si sa genereze scandaluri, daca secretul operatiunilor de monitorizare ar fi pastrat cu strictete, lumea nici nu ar sti ca sistemul exista si vegheaza asupra noastra, a tuturor, cu ochiul lui Argus. Dar retinerea mi-a fost, in cele din urma, infranta. Aseara, butonand telecomanda sa gasesc un film somnifer, am dat peste o trupa de soldati ai razboiului informational, agitati si transpirati de efortul cautarii argumentelor de condamnare a „deciziei iresponsabile si idioate a Curtii Constitutionale" si pusi pe gasit pricini judecatorilor constitutionali, care s-ar fi transformat in aparatorii penalilor impotriva interceptarilor si inamici ai monitorizarii infractorilor de catre S.R.I. S-au spus acolo lucruri grele, chiar foarte grave, despre unii judecatori ai Curtii Constitutionale. Doamna judecator Mona Pivniceru a fost atacata murdar. Nu comentez ce s-a spus la adresa judecatorului Daniel Morar. Asa, deodata, din senin, cu de la ei initiativa, betonata de investigatiile jurnalistice semnate de Dan Bucura, Alex Cautis si Stelian Negrea?! Pe moderatorul „Jocurilor de putere" nu l-am numit, fiindca aproape nu mai conta in canonada declansata de cei trei agresori informationali.

Nu mai puteau razboinicii informationali din studioul Realitatii TV de penalii S.R.I., de parca S.R.I.-ul nu si-ar avea rosturile sale, stabilite de lege cu mult inaintea stadiului penal al faptelor de tradare, spionaj, terorism, atentate la ordine constitutionala, subminare politica sau economica a statalitatii Romaniei, extremism, in toate formele sale s.a.m.d. A fost solicitat telefonic si domnul Costin Georgescu. Era de intuit ce mesaj va transmite, ca fost director al celui mai luat in seama serviciu de informatii. Deci, Domnia Sa, ca intotdeauna, nu a dat o informatie, ci s-a aparat contrainformativ. Combatantii din studioul Realitatii TV au dovedit, o data in plus, daca mai era necesar, cat de mult este infestat spatiul comunicarii publice cu operatiuni imagologice de razboi politic. Caci suntem, iarasi, in an electoral... Cum ar trebui privita toata tevatura starnita de Decizia Curtii Constitutionale? Principial, corecta si mai demult necesara. Intarzierea este suspecta, ca si speta juridica in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.

Suspecta mai este, in cel mai inalt grad, lipsa crasa de profesionalism a instructiei judiciare, prin aparitia in dosarele de urmarire penala a transcriptelor interceptarilor. Scuzata-mi fie comparatia, dar Securitatea Statului, desi intercepta, fila, filma in secret prin sonda optica, efectua culegere de informatii prin efractie, ori spargea cifruri ale altor state, nu a existat nici un singur caz in care asemenea probe irefutabile sa fie utilizate ca mijloace de proba in dosarele penale. Nu le admitea legea, fiindca nu se putea legitima intruziunea brutala in intimitatea, viata privata si familia persoanei. si nici nu se afla ori prolifera ceva la maniera de a leza interesele persoanei. Problemele au aparut odata cu aplicarea prost inteleasa a legii deconspirarii Securitatii, caci succesorii ei, fie din servicii, fie din parchete, fie noi comisari politici, au confundat urmarirea informativa secreta cu urmarirea penala, vazand o cale facila, fara investitie de efort si inteligenta, in legalizarea probatiunii cu dovezile urmaririi secrete. Macar sa se fi conformat obligatiei ca toate partile sa cunoasca probatiunea secreta, aceasta sa poata fi combatuta, iar procesul sa se desfasoare echitabil. Acesta este un aspect al chestiunii, poate cel de fond. In planul legalitatii, al respectarii Constitutiei.

Un alt aspect, nu mai putin important, priveste nevoia stringenta de reconstructie si rebrand a doua arme de lupta ale serviciilor secrete.

De prea multa prafuire, atat a „chestiunii acoperitior", cat si a „chestiunii interceptarilor", ambele institutii „sine qua non" ale resurselor secrete ale securitatii nationale au devenit „pisici cu clopotei". Un adevarat sabotaj, pentru care vinovati sunt tot rusii, fiindca, asa cum cred ca mandatat a spus-o gazetarul Alex Cautis, ei se vor bucura cand infractorii vor zburda fara teama de S.R.I. Nu este exclus! Potentialul secret al vechilor si noilor servicii speciale de la Moscova in Romania este nu numai inepuizabil, dar si diversificat calitativ, de la pegra la superelita, precum si bine pozitionat in ierarhiile deciziilor politico-statale din toate domeniile de activitate. Asa ca temerile agentilor de razboi media de la Realitatea TV sunt pe deplin justificate. Pentru a fi reconstruite si rebranduite cele doua doua resurse secrete ale sistemului, „lovitura" Curtii Constitutionale le vine „manusa". Potrivit imuabilei legi a conservarii materiei, si in Universul Serviciilor Secrete totul se transforma si renaste. In noua lor infatisare, daca nu se vor mai legitima cu tafnosenia de stapani ai „campului tactic", acoperitii si interceptarile ne vor putea controla - pardon - apara viata, libertatea si demnitatea cu o finete si discretie pentru care le-am putea fi chiar recunoscatori. Dar... unul din cei trei razboinici a scapat-o: „Sa ramana tot asa, ca trebuie vreo zece ani pana sa se aseze lucrurile altfel!". Atunci, chiar atat de mult zgomot pentru nimic?!

In loc de incheiere, sa nu ne temem, dar nici sa speram. Nu forma, ci fondul chestiunilor este cu adevarat necesar de clarificat. Mecanismele supravegherii sunt intrinseci organizarii sociale moderne. Ele vor continua sa existe, sa se dezvolte si sa se perfectioneze. Adevarat, problema este lipsa reglementarilor juridice si a controlului independent asupra domeniului. Despre aceste imperative nu se aude nimic, din nici o directie. Unde este cu adevarat nevoie sa fie tras semnalul de alarma, tuturor le este frica sa nu fie amendati de conductor. Strasnic si vajnic dictator!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page