Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI „DOR ROMÂNESC” - PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILA ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE

Alexandru Florin TENE


De cativa ani buni neobosita scriitoare Ligya Diaconescu publica antologii pe diferite teme, cuprinzand autori romani de pe toate meridianele mapamondului, de la Montreal la Melbourne, de la Toronto la Ploiesti, de la Cluj la Chisinau sau Augsburg, intreprindere care se bucura de libertatea castigata, „incalcand”, vezi doamne, dogmele unora care se considera singurii indreptatiti sa gestioneze patrimoniul national si international. Truda autoarei si antologiile publicate pana in prezent sunt o bresa in zidul dogmatismului cultural, instituit ca prelungire a tristului regim de dictatura si caruia ii faceau jocul majoritatea scriitorilor care lucrau in redactii, fiind astfel propagandistii ideologiei comuniste. Scriind despre acest adevar, mi-am adus aminte de zicerea lui Maximilien Marie Isidore de Robespierre: „Secretul libertatii rezida in educatia oamenilor, pe cand secretul tiraniei, in a-i mentine pe oameni ignoranti.”

In aceasta circumstanta, activitatea de manager si promotor cultural, dar si de istoric literar a Ligyei Diaconescu s-a relevat, pe treptele ei superioare: tenacitate, creativitate si iubirea de Limba Romana. Nu este intamplator ca autoarea acestei Antologii, ce si-a propus sa cuprinda intr-un florilegiu creatii (poezie si proza), este din „tara” Olteniei, mai précis din „orasul domniei...numit Ramnic”, cum il numea Mircea cel Batran intr-un hrisov la 1389. Fiindca de aici a pornit dorul de mosie, sentiment inefabil al sufletului romanesc cuprins de rapsodul popular in nemuritoarea Doina,  specie literara ce se afla numai la romani.

Antologiile tematice, publicate pana acum de catre Ligya Diaconescu, fac ca autoarea sa marcheze un castig de luciditate in abordarea unor aspecte sensibile. Selectia pe care o face, relationarile libere de aderente internationale si contextualizarile operate, asigura necesarul echilibru cerut de configurarea unei  geografii spiriuale deloc lineare.

Tematica prezentei crestomatii fiind dorul, sentiment care este  foc ce arde inima, e boala care ingalbeneste pe cel in care se aseaza si-l usuca din picioare, il face sa planga, ii paralizeaza orice activitate, il poarta din loc in loc, nu-i mai da odihna, nu-l lasa sa lucreze, nu-l lasa sa doarma. Caci acela tot timpul se gandeste la cel dorit. Dorul e ca un sarpe, ca un animal salbatic. Dorul cel mai napraznic este intre cei ce se iubesc. Dar exista un dor de parinti, de frati, de sat, de peisajul satului, de tara etc.

Scriitorii cuprinsi in paginile acestei antologii,  prin  creatiile lor exprimate in poezii sau in proza, fac sa vibreze  harpha profundelor sentimente. Vibratiile acestora rezoneaza in versurile poetilor: Rodica Calota, Ionela Anciu, Florin T. Roman, Maria Filipoiu, Valeriu Cercel, Melania Rusu Caragioiu, Maria Chirtoaca, Mariana Zavati Gardner, Virgil Ciuca, Ligya Diaconescu, Petrus Andrei, Oana Andrei Paval, Nicoleta Plugaru, Virginia A. Popescu, Mariana Popa, Rodica Ghinea, Virgil Ciuca, Lavinia Hutisoru Dumitriu, Florica Ranta Candea, Vasile Popovici, Adrian Trifan, Lia Ruse, Marioara Nedea, Ionel Grecu, Dumitru Bala, Constantin Bidulescu, Lucian Ionita, Lilioara Macovei, Titina Nica Tene, Tatiana Dabija, Olimpia Sava, Pop Stelu, Silvia Miler, Carina Ienasel, Lia Lucia Retianu, Geanina Iovanescu, Maria Filipoiu, Liliana Petcu, Marian Ilie...

In arealul cuprins in paginile rezervate poeziei cititorul va intalni, atat personalitati veritabile,  care, prin scrierile lor, au insemnat o epoca, cum ar fi: Melania Rusu Caragiu, Mariana Zavati Gardner, Titina Nica Tene etc, dar si mai tinerii Adrian Trifan, Lia Ruse, Liliana Petcu. Tineri si in sensul inceputului de drum la o varsta mai inaintata. Autoarea acestui florilegiu, isi ia in serios si intreprinderea de istoric literar, identificand sigiliul stilistic, prin insasi selectarea lucrarilor, a modernitatii poetilor care se  mentin in sfera curentului postmodernist  actual, impletit cu cel traditional. Astfel inscriindu-se in noul curent proglomodern, teoretizat de subsemnatul, curent ce vine dupa mazga posmodernista. Ideea centrala a postmodernismului este ca problema cunoasterii se bazeaza pe tot ce este exterior individului. Postmodernismul, chiar daca este diversificat si polimorfic, incepe invariabil din chestiunea cunoasterii, care este deopotriva larg diseminata in forma sa, dar nu este limitata in interpretare. Postmodernismul care si-a dezvoltat rapid un vocabular cu o retorica anti-iluminista, a argumentat ca rationalitatea nu a fost niciodata atat de sigura pe cat sustineau rationalistii si ca insasi cunoasterea era legata de loc, timp, pozitie sociala sau alti factori cu ajutorul carora un individ isi construieste punctele de vedere necesare cunoasterii.

Sectorul de  proza din prezenta antologie se inscrie in sfera trairilor autorilor in tangenta cu spatiul in care traiesc, unde se naste sentimental dorului, care practic, putem sa-l numit si arta de a trai romaneste. Dorul este cel care produce realitatea in care traim. El este puterea de a visa si a actiona, de a iubi si a uri, de a nega si a transforma; el este distrugere si creativitate, el este nevoie si actiune. Dorul, ca strigat al iubirii universale, este singura putere a vietii si numai el ne poate orienta catre scopuri cu adevarat umane. De aceea, singura exigenta careia ar trebui sa ne supunem este aceea de a fi atenti la semnificatia dorului nostru pentru ca, din putere a vietii, sa nu se transforme in dor de moarte, si, deci, in moartea dorului. Sentiment atat de bine exprimat de Solomon in Odele sale din secolul al II-lea.

Autorii prozelor: Gina Agapie, George Patza, Alexandru Florin Tene, Norocel Jerca, Stefan Goanta, Dumitru K Negoita, Teresia Bolochis Tataru, Petre Vlad, Dora Alina Romanescu, Constantin Padureanu, Florica Ranta Candea, Ioan Craciun Petrisan, Mihai Cotea, Vatuiu Roaua Ion Andrusa, Mirela Neagu, Marian Patrascu,  Maria Cardei, Corneliu Zeana, Constantin Neacsu Predescu, Vasile Szolga, Tudosia Lazar, Vasile Tanase, Elena Buica si Florin T. Roman, isi exprima sentimental dorului prin multiple subiecte si mijloace, sunt elemente definitorii ale creatiei prozodice, prozatori ai incursiunilor in cotidianul investit ca miracol.

Parafrazandu-l pe eseistul belgian Pierre Mertens, pot spune ca drumul cel mai scurt dintre actul de a promova creatia literara si prezentul literar este aceasta Antologie care devine, sub ochii nostri, istorie a literaturii. Antologia, intitulata sugestiv „DOR ROMANESC”, alcatuita de neobosita Ligya Diaconescu apartine, deopotriva, prezentului dar si istoriei literare si reprezinta, mai presus de toate, un exercitiu de asumare a Bibliotecii. Dar nu o biblioteca inerta, ci una vie, care se scrie sub ochii nostri. Este o contributie la nasterea istoriei literaturi ce se scrie sub ochii cititorilor.
----------------------------------                                                                                               
Alexandru Florin TENE
Membru corespondent al Academiei Romano-Americane de Stiinta si Arta
Presedintele Ligii Scriitorilor Romani
1 Martie 2016


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page