Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

PRINTESA SABAT

Lucian- Zeev HERSCOVICI

Ce reprezinta Sabatul in iudaism?

Unii comentatori au afirmat ca este cununa Creatiei, elementul cu care Dumnezeu a incheiat Creatia lumii. Cea de a Saptea zi de la Facerea Lumii, cand Dumnezeu s-a odihnit dupa cele sase zile ale Creatiei. Alti comentatori au afirmat ca este o printesa pe care evreul o intalneste in fiecare saptamana, cand trebuie sa-i iasa in intampinare. O printesa nu poate fi primita ca un om obisnuit, ci cu onoruri si cu bucurie. Comentatori „moderni” afirma ca decizia stabilirii Sabatului ca zi de odihna a fost o revolutie: pentru prima data a fost acordat respect omului muncitor, s-a aratat intelegere pentru nevoia lui de a se odihni. Deci, omul muncitor a fost considerat OM, nu rob.

Prima mentionare a Sabatului este in Cartea biblica Beresit (Geneza sau Facerea II, 1-3). Este povestirea odihnei lui Dumnezeu dupa cele sase zile ale Creatiei. Termenul provine de la radacina verbala S.B.T. si de la verbul ebraic „laSevet”, a sedea. Sensul extins este de a se odihni.

Sabatul corespunde zilei de sambata. Calendarul ebraic stabileste inceputul zilei de la aparitia a trei stele pe cer, in seara de ajun, pana la aparitia a trei stele pe cer, cand se insereaza in ziua respectiva. Deci Sabatul incepe vineri seara si se termina sambata seara. Cercetari astronomice si calcule matematice stabilesc ora exacta a inceperii Sabatului si a iesirii din Sabat in fiecare saptamana, in fiecare localitate sau zona geografica de pe suprafata globului pamantesc. Urmeaza primirea Sabatului cu lecturi si poeme sinagogale (pyutim). Ele amintesc de intalnirea cu Printesa Sabat, de iesirea evreului in intampinarea ei, altele despre intalnirea lui cu ingerii pacii si cu ingerii Domnului.

Rugaciunea de seara din ajun de Sabat, de vineri seara, incepe numai dupa ora intrarii Sabatului. In cadrul acestei rugaciuni (ca si a celor de dimineata si din amurg) cele 18 binecuvantari sunt inlocuite de 7 binecuvantari speciale. Urmeaza masa de Erev-Sabat (ajun de Sabat), care incepe cu binecuvantarea vinului (Kidus). Este o masa bogata, ca si cum ar fi pregatita pentru printesa care va veni ca oaspete, sau ca o nunta la care poporul evreu este mirele, iar Sabatul–mireasa. Acest fapt aminteste de relatia mire-mireasa intre Dumnezeu si poporul evreu, asa cum este prezentata in Cartea biblica Sir HaSirim (Cantarea Cantarilor).

In Cartea biblica Semot (Exodul, sau Iesirea) din Tora este mentionata obligatia respectarii Sabatului de catre fiii lui Israel. Aceasta obligatie apare si sub forma poruncii a patra din cadrul Decalogului, atat in Cartea biblica Semot (XX, 9-11) cat si in Cartea biblica Devarim (Deuteronomul,V, 12-15). Cartea Semot mentioneaza: „Aminteste-ti ziua Sabatului, cu sfintenia ei. Sase zile sa lucrezi si sa faci toata meseria ta. Si in ziua a saptea sa fie Sabat pentru Domnul Dumnezeul tau: sa nu faci nici o meserie tu si fiul tau si fiica ta, robul tau si roaba ta si vita ta si strainul care locuieste in orasul tau”.

Unul dintre poetii cabalisti care au cantat Sabatul este Rabi Slomo Halevy Alkabetz din Tfat (Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice Leha dody (Iesi in intampinare, dragul meu). Este cantecul intampinarii Sabatului. Personificarea apare sub forma raportului intre mire si mireasa. Primele doua versuri sunt refrenul cantecului si ele se repeta dupa fiecare strofa. Poezia este scrisa in monorima strofica: rima difera de la o strofa la alta. Prima litera a primului vers din fiecare strofa este in original una din literele numelui autorului, care si-l mentioneaza in acrostih: SLMHHLWY. Deci opt strofe. Cea de a noua strofa este separata. Poemul este o oda, un imn de bun-venit cantat de mire (neamul lui Israel) miresei pe care o intampina (Sabatul).
-----------------------------------------------------------
Sursa: Revista “Realitatea Evreiasca”

Lucian-Zeev HERSCOVICI
Ierusalim, Israel
1 Martie 2016

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page