Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Basarabia – destin sub crucea infernului

Galina Martea

Renascuta pentru un alt destin – 27 august 1991. Proclamandu-si independenta, R.Moldova devine un stat independent, autonom, plin de sperante pentru un viitor luminos de a-si reconstrui si redobandi valorile identitare nationale. Poporul, cu deplina incredere in independenta proclamata, este convins ca in sfarsit va triumfa dreptatea mult dorita si se vor intemeia acele principii care vor contribui la formarea unui stat modern, liber, bazat pe valori autentice si drepturi nationale. Sentimente de siguranta intr-o noua schimbare si de realizare a unor dorinte mult asteptate de zeci de decenii.
Cu incredere pentru un viitor si intr-o reusita de salvare a neamului, poporul devine tot mai unit, intr-o masura oarecare, gandeste si actioneaza tot mai solidar doar pentru a redobandi integral procesul de eliberare nationala, de restabilire a unitatii de limba, cultura si traditii specifice neamului romanesc. In conditii de dificultate, dupa un sistem totalitar de decenii, poporul regaseste forta necesara si incetul cu incetul purcede de a forma acea temelie a societatii care constituie, s-ar crede, integritate. O mare parte a societatii tinde spre o reintregire a neamului romanesc cu tara mama, iar o alta parte incearca sa stopeze aceste nazuinte. Aspiratiile poporului sunt diverse in dependenta de originea omului.
Contrar acestora, situatia economica si sociala a populatiei devine tot mai instabila si nefasta, fiind grav afectata de trecerea brusca de la o economie centralizata socialista la un sistem de economie de piata libera. Mediul social, o mare parte din populatie cu aspiratii pro-europene, continua sa se confrunte cu dificultati de diverse aspecte, avand la baza inca trecutul cu o mentalitate sovietica. Acest component formeaza enorme piedici in derularea mai multor actiuni si aspecte, care nu permite, in primul rand, reintregirea neamului romanesc si, totodata, nu ofera posibilitati reale de a forma o societate noua cu dorinte si viziuni moderne in dezvoltare. Procesele economice si sociale se dezvolta intr-un ritm haotic, neavand la baza lectia necesara pentru un sistem cu economie de piata adevarata, iar schimbarile de rigoare nu produc impresia pozitiva in evolutia tarii. In acest proces al schimbarilor intervin diversi factori care afecteaza la direct locurile de munca, cu reduceri substantiale ai angajatilor; institutiile de stat, cu intretinere bugetara, devin tot mai impotente in fata schimbarilor, in asa mod, o mare parte plasandu-se in caterogia falimentului economic; veniturile pe cap de locuitor ale cetatenilor coboara de la o zi la alta intr-un mod extrem de galopant, neavand in subordine nici un fel de rezerve materiale si financiare; fenomenul inflatiei devine un proces normal al existentei, constand in deprecierea permanenta a banilor afla?i in circula?ie, ca urmare a reducerii volumului productiei si circula?iei marfurilor care duce la scaderea puterii de cumparare a banilor; ramurile producatoare ale economiei nationale isi pierd din capacitate si intensitate, treptat devenind complet incapabile de a suprvietui, iar cele neproducatoare pur si simplu devin victime ale proceselor economice in schimbare. Toate aceste modificari se rasfrang negativ asupra cetateanului din societate, iar societatea este victima proceselor evolutive in transformare. Astfel, i-a nastere un nou proces social si anume: procesul de migratiune a populatiei in afara tarii. Respectiv, procesul migratiunii, cu laturi atat pozitive cat si negative, se rasfrange destul de negativ in relatiile conjugale, iar familia inceteaza de a mai exista sub forma traditionala. Aici, femeia-mama este acea persoana care abandoneaza familia si tara, astfel muncind si dobandind peste hotare mijloacele financiare banesti necesare pentru a salva supravietuirea familiei ramasa acasa, in tara. Astfel, procesele afective dintre parinti si copii devin destul de dramatice, iar societatea isi pierde din continutul valoric al normelor de existenta decenta si civilizata. In consecinta, omul societatii devine tot mai disperat fata de noile schimbari sociale. Lupta pentru supravietuire personala devine tot mai prioritara, iar aspiratiile pentru promovarea valorilor nationale, cu caracter complex, devin tot mai neinsemnate pentru omul societatii. In modul acesta, haosul, confuzia, dezordinea sociala si incapacitatea clasei de guvernare de a administra o societate, in conditiile economiei de piata libera, monopolizeaza intreg sistemul de dezvoltare a tarii.
Prin urmare, pe parcursul a mai mult de doua decenii clasa de guvernare, nefiind capabila de a proteja omul si societatea in existenta si de a mentine un nivel corespunzator de dezvoltare umana, nu numai ca a spulberat din cetateni orice speranta pentru un viitor si un trai luminos, dar a tradat in modul cel mai obraznic idealurile nationale si a subjugat poporul la cel mai josnic nivel de evoluare. In consecinta, clasa dominanta a reusit sa distruga o tara, care nu mai reprezinta nici un interes pentru nimeni in plan mondial, in mod special, pentru lumea civilizata moderna, iar poporul este acea victima care sufera si suporta consecintele greselilor comise de conducatorii acestui stat. Poporul basarabean pentru puterea din stat nu este nimic altceva, decat un obiect exploatat si lipsit de orice mijloace de existen?a. Astfel, omul societatii, neavand mijloace banesti necesare pentru existenta cotidiana, este obligat, in mod conditionat si neconditionat, sa-si paraseasca tara prin toate mijloacele posibile si imposibile. Omul, in special cel apt de munca si tineretul studios, mai devreme sau mai tarziu, reuseste prin diverse metode sa paraseasca tara, atfel devenind complice al procesului de migratiune, iar acei ce nu au asemenea posibilitati continua sa-si traiasca existenta in conditii de saracie exagerata. R.Moldova, actualmente, este un stat cu o situatie demografica tragica/catastrofala. Majoritatea populatiei tinde sa plece din tara, deoarece situatia economica si sociala a degradat la limita, fiind un faliment total in orice sector, iar societatea este administrata prin cele mai corupte si inumane metode ale existentei social-umane. Satele, in principiu, au ramas pustii, iar tara se mentine doar pe orasul Chisinau, capitala tarii, si centrele raionale, cu o populatie moderata. Mijloacele financiare pentru intretinerea si deservirea necesitatilor sociale s-au epuizat (in mare parte fiind monopolizate de clasa politica si de guvernare), iar bugetul statului nu mai este capabil sa-si onoreze aceste obligatiuni din incapacitate de competenta si putere financiara. In acelasi timp, ajutoarele si imprumuturile financiare sunt blocate de creditorii straini si structurile internationale, deoarece reformele din cadrul tarii nu functioneaza pe principii democratice si umane. Deci, realitatea adevarului din cadrul tarii este mai dura decat insusi existenta. Sansa poporului de a supravietui ca natiune integra ramane si este o dilema, iar existenta unui stat real este pusa pe cantarul intrebarilor fara de raspunsuri. Dar, cu toate acestea, poporul continua sa mai creada in iluzii si promisiuni false din partea clasei de guvernare, care sunt doar niste aparente neconfirmate cu realitatea. In asa mod, se produce masacrarea poporului in totalitate care nu se poate apara de curentii negativi/defavorabili ai clasei dominante, astfel cetateanului fiindu-i blocat accesul catre sursa principala de cunoastere a adevarului cu realitatea care ii determina. Prin saracia si anarhia instaurata in tara, poporul basarabean este supus unui proces de exterminare, ca natiune, si imposibilitate de a se dezvolta normal, ca factor al evolutiei si civilizatiei umane.  Nivelul actual de dezvoltare prin care se regaseste viata sociala, materiala si spirituala a omului si a societatii nu este altceva decat un proces al supravietuirii prin intermediul actiunilor ilegale realizate de clasa dominanta, care, nemijlocit, constrange cetateanul sa gandeasca si sa actioneze dupa placul acestora. Un asemenea proces ar putea fi considerat ca un factor al intimidarilor si incalcare grava a dreptului uman in dezvoltare si convietuire sociala. Deci, filozofia de existenta a omului in societatea basarabeana reflecta o realitate destul de cruda care este contradictorie lumii civilizate. Administrarea societatii basarabene se bazeaza pe un model al primitivismului, cu caracter necivilizat si inuman, astfel plasandu-se pe treapta cea mai de jos a dezvoltarii sociale. In acest caz ne intrebam: unde a gresit si care este vina poporului de isi duce in spate un asemenea destin, care, in mod fatal, este subjugat la saracie, mizerie, nedreptate, inechitate? Oare o asemenea soarta ar putea fi corelata cu firea omului care nu stie sa-si onoreze drepturile de cetatean intr-o societate? Sau, vinovatia in toate acestea este ca omul de pe aceasta bucata de pamant se afla la intersectia dintre bine si rau, dintre lumina si nelumina, dintre pacat si antipacat?
Asadar, Basarabia, cu o clasa dominanta estrem de neomanoasa si necinstita care nu-si indeplineste indatoririle morale si sociale fata de popor si societate, este tara unde infernul a dominat omul, pamantul, cuprinsul si tot ceea ce se numeste existenta umana si sociala. Cetateanul acestei tari este fiinta care ar putea doar visa la o viata frumoasa si decenta, insa existenta reala nu-i ofera aceasta posibilitate, deoarece clasa dominanta pe parcursul a douazeci si cinci ani a tradat si violat toate interesele si necesitatile poporului; a distrus procesul obtinerii de eliberare nationala, initiat si multdorit din anii 1991; a provocat si subjugat  poporul la cele mai umilitoare procese de existenta ce nu sunt compatibile cu valorile reale umane (valori individuale, sociale, nationale).

                                        Galina MARTEA, dr.,
                                         savant, scriitoare, poeta


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page