Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Avram Imbroane, preotul patriot declarat „element periculos” de autoritatile maghiare

Nascut in iarna anului 1880 la Costei, o veche comuna romaneasca aflata astazi la granita judetului Timis cu Voivodina, in Banatul sarbesc, Avram Imbroane era fiul unor tarani instariti, care s-au ingrijit ca fiul lor sa devina om cu carte. A urmat clasele primare in satul natal, studiile secundare la Biserica Alba, unde a avut primele conflicte cu autoritatile din cauza unor discutii pe marginea cartii scrise de Vincentiu Babes „Die Sprache und Nationalitätenfrage in Österreich bei einem Romänen", care incrimina politica maghiara de reprimare a limbii si natiunii romane, si a avut de suportat primele persecutii, fiind nevoit sa renunte la studii si sa se intoarca acasa, scrie http://www.pressalert.ro, preluat de Romanian Global News.

A absolvit liceul la Brasov, in 1901, si a fost remarcat de profesorul sau, Valeriu Braniste, la intalnirile societatii literare a liceului. Cu ajutorul unei burse a societatii „Emanuil Gojdu", a inceput studii de drept la Budapesta, unde a fost si secretarul societatii de lectura a studentilor romani „Petru Maior", dar dupa ce a fost declarat „element periculos" de autoritatile maghiare, a fost inrolat intr-un regiment de honvezi si trimis la scoala militara din Szeged. Dupa terminarea stagiului militar s-a inscris la facultatea de litere din Bucuresti si a obtinut un post de pedagog la liceul „Sf. Sava", dar in urma staruintelor mamei sale a renuntat si in toamna anului 1902 a plecat la Cernauti, unde a urmat facultatea de teologie, obtinandu-si in 1910 doctoratul. A revenit in Banat pentru a face „scoala politica si nationala". In 1910, Avram Imbroane a sustinut candidatura lui Caius Brediceanu in circumscriptia Moravita pentru parlamentul de la Budapesta iar mai tarziu avea sa-si aminteasca: „Marea mea fericire a fost sa vad falfaind pe cladirea primariei din Moravita drapelul romanesc infipt acolo de alegatorii romani... cand jandarmii stapanirii straine umblau sa-mi taie capul." A devenit functionar al Consistoriului de la Caransebes si a obtinut o bursa in Germania, urmand studii de sociologie si economie.

In fata plutonului de executie Curand dupa declansarea razboiului, a refuzat sa lupte in armata austro-ungara si, amenintat cu carcera, a fost nevoit sa se refugieze in Vechiul Regat unde s-a alaturat Federatiei Unioniste condusa de Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, Vasile Lucaci, Barbu Delavrancea, a tinut discursuri nationaliste si a publicat numeroase articole in ziarele unioniste, fiind pus sub urmarire penala de tribunalul din Cluj pentru „crima de complot impotriva patriei". A participat la razboi in armata romana condusa de generalul Ion Dragalina, luand parte la luptele de la Orsova si Sibiu si a fost decorat cu ordinul „Ferdinand" si ridicat la rangul de sublocotenent. Refugiat in Moldova, a plecat in Rusia pentru a-i sustine pe voluntarii ardeleni care cazusera prizonieri la rusi, a fost arestat si a ajuns in fata plutonului de executie, cat pe ce sa fie impuscat, dar a scapat ca prin minune, deoarece ofiterul i-a vazut crucea pe care o purta la gat si a inteles ca acuzatiile de bolsevism care i s-au adus nu erau intemeiate.

Sustinator al unirii Banatului cu Regatul Romaniei La sfarsitul razboiului a revenit clandestin in Banat, pentru a sustine unirea intregii provincii cu Regatul Romaniei si a participat, alaturi de fratele sau Nicolae, la Marea Adunare de la Alba Iulia, unde a si tinut o impresionanta cuvantare in preziua adunarii. Avram Imbroane a participat la conferinta de pace de la Paris, unde se decidea si soarta Bantului, si a tinut o extraordinara pledoarie, bazata pe documente si argumente istorice, ca Banatul sa nu fie divizat.

Revenit acasa, a contribuit la infiintarea Ligii Banatene dar, fiind pus sub urmarire de autoritatile sarbesti, a fost nevoit sa se refugieze la Lugoj, aflat deja sub ocupatia trupelor franceze, si a continuat sa sustina alipirea intregului Banat la Romania. In cele din urma insa, conferinta de pace a decis impartirea Banatului istoric intre Romania si Serbia. Activitatea politica Dupa razboi, a fost liderul Partidului Poporului al generalului Alexandru Averescu in Banat si a candidat la Lugoj, obtinand un mandat de deputat si fiind ales vicepresedinte al Camerei Deputatilor in Parlamentul Romaniei Mari. Ulterior s-a inscris in Partidul National Liberal, fiind vicerpesedintele acestuia pe filiala Timis-Torontal. In anii urmatori a obtinut noi mandate de deputat si a fost din nou ales vicepresedinte al camerei deputatilor. Intre 1934 si 1936 a fost secretar general in ministerul Cultelor si tot in 1934 a infiintat, la Timisoara, institutul „Dr. A. Imbroane", pus in slujba romanilor. A incetat din viata la Bucuresti in 1938, si a fost inmormantat la Timisoara. Orator desavarsit, cuvintele sale de odinioara au ramas la fel de actuale: „Cred, Doamne, in virtutile neamului meu; desteapta-l insa si fa-l sa se apuce, azi inca, de reforma lui morala si sociala si nici fortele iadului nu vor invinge puterea acestui neam!".

Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page