Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Parlamentarul pe care-l platim pentru a distruge orice idee benefica pentru sanatatea romanilor

 de Vlad Mixich     HotNews.ro

Ideea pe care se bazeaza proiectul de lege a preventiei in sanatate, intai-semnat de cuplul liberal Gorghiu-Nicolaescu, este categoric benefica. Dar aplicarea ei, asa cum a fost propusa, este... emotionanta ;) Daca Alina Gorghiu nu are niciun fel de competente in sanatate, domnul Eugen Nicolaescu este cel mai longeviv ministru al Sanatatii din ultimii 20 ani, politicianul care si-a pus cel mai mult amprenta pe sistemul medical romanesc.

Important lider politic, continuam sa-l platim ca parlamentar pe domnul Nicolaescu pentru domeniul in care are cea mai multa experienta: preluarea oricarei idei cu potential benefic pentru sanatatea romanilor si distrugerea ei.

Mai eficient si mai putin dureros pentru noi si mai ieftin pentru sistemul medical – aceasta este o definitie simpla a preventiei. Este un fapt deja clar multor guverne care dezvolta acele programe de preventie dovedite a fi eficiente, caci preventia nu se face la fel pentru toate bolile si nici nu e posibila fara colaborarea oamenilor. Dar, de multe ori, oamenii aleg sa faca ce le place sau ce le e mai comod chiar daca asta nu e si cel mai sanatos. Pentru a-i convinge sa faca mai mult sport sau sa-si faca regulat niste analize simple, guvernele si asiguratorii de sanatate s-au gandit sa ofere oamenilor recompense sau, din contra, sa-i penalizeze daca nu-si schimba comportamentul.

In Statele Unite, 80% dintre angajatori ofera celor care au un stil de viata sanatos si isi fac anual vizitele medicale recompense sub diferite forme: abonamente gratuite la sali de sport, vouchere, etc. Doar 38% ii penalizeaza financiar pe cei care nu fac asta si doar in cazul anumitor boli. In Germania, celor care se imbolnavesc de cancer de colon dar nu au folosit anterior programul de screening disponibil li se cer coplati duble. Pentru alte patologii se ofera recompense, nu se dau amenzi. De ce?

Pentru ca si americanii si germanii stiu ca aceste metode de stimulare a modificarii comportamentului sunt cu atat mai eficiente, cu cat sunt mai specifice. Intr-un fel e ca la croitor: costumul facut pe masura sta mai frumos pe tine decat cel croit pe marimi universale.

Exista deja studii numeroase din care aflam ca oamenii se vaccineaza cu atat mai des cu cat accesul la vaccinuri este mai facil si educatia in privinta bolilor infectioase este mai raspandita. Recompensarea sau penalizarea financiara nu fac mare branza in cazul vaccinurilor, desi proiectul de lege romanesc propune asta. Mult mai eficient este ca parintii sa gaseasca intotdeauna vaccinurile la medicul de familie – ceea ce nu se intampla in acest moment in Romania – si copiii lor sa invete la scoala despre ele – ceea ce nu se intampla in acest moment in Romania.

Dar ce conteaza dovezile stiintifice? Fiti pe pace, domnul Nicolaescu stie ce face.

In schimb, in privinta screeningului pentru cancerul de san sau cel de col uterin nu exista prea multe studii care sa stabileasca care este cea mai eficienta metoda de modificare a comportamentului. Ce se poate spune deocamdata este ca recompensele financiare si voucherele pentru transport sunt eficiente in aceasta situatie mai ales pentru femeile sarace.

Cat despre TBC, patologie in care Romania continua din pacate sa se remarce negativ, recompensele (sub diferite forme precum transport gratuit sau bonuri alimentare) insotite de telefoane de reamintire maresc respectarea controalelor periodice in grupurile dezavantajate care sunt si cele mai expuse acestei boli. Ce propune proiectul romanesc? Amendarea tuturor cu de la 10% pana la 50% din costul tratamentului.

Ce conteaza dovezile stiintifice? Fiti pe pace, domnul Nicolaescu stie ce face.

De altfel, un stil de viata sanatos si respectarea vizitelor regulate la medic se intalnesc de doua ori mai des in randul partii celei mai bogate din populatie decat in patura cea mai saraca. Asa ca la ce bun sa-i amendezi pe cei care oricum nu vor putea plati amenda pentru ca sunt prea saraci?

A, vrei sa-i responsabilizezi pe cei din clasa mijlocie fara sa-i falimentezi pe cei saraci? Atunci impune amenzi intr-un procent de 10 sau 20% din venitul respectivului, cum fac multi asiguratori americani. Sau impune un prag maxim al penalizarilor, cum se intampla in Germania, care e deranjant pentru cei cu venituri medii dar nu distrugator de vieti pentru cei saraci (exista metode stiintifice pentru a stabili astfel de praguri pentru specificul fiecarei tari).

Dar ce conteaza aceste modele deja testate in alte parti? Fiti pe pace, domnul Nicolaescu stie ce face.

Pe langa faptul ca face abstractie de dovezile stiintifice deja existente, proiectul romanesc contine si nerozii creative, unice pe plan mondial. Astfel, recompensele pentru un comportament sanatos se dau doar daca poti dovedi participarea la competitii sportive de amatori. Dupa cum stie tot romanul, terenurile de fotbal si tenis de prin orase nu se inchiriaza gratuit, si nici accesul la piscine sau la felurite sali de sport nu este gratuit. Iar banii pe care-i voi primi inapoi daca sunt un sportiv cu patalama sunt de fapt tot banii mei, platiti din contributiile mele la Fondul Asigurarilor de Sanatate – sursa recompenselor amintite. Briliant domnul Nicolaescu: ma recompenseaza cu banii mei proprii pentru practicarea unor activitati contra-cost.

Unde proiectului romanesc nu i se pot aduce prea multe reprosuri este in capitolul care descrie organizarea viitoarei Agentii Nationale de Preventie in Sanatate, care va avea un buget de 700 milioane de euro, adica 10% (!) din toti banii existenti in sanatatea romaneasca. Acest capitol este detaliat si clar: sefii agentiei vor fi numiti politic si vor depinde de Parlament (asa, ca un fel de TVR al sanatatii).

?tim ca infiintarea de agentii si derularea de programe ineficiente cu bugete uriase este una dintre pasiunile domnului Nicolaescu inca de cand era ministru al Sanatatii, dar totusi definitia preventiei ramane: mai eficient pentru pacient si mai ieftin pentru sistemul medical. Iar peste jumatate de miliard de euro este orice, dar nu ieftin. Nu avem nevoie de studii stiintifice ca sa intelegem asta.

Dar fiti pe pace, domnul Nicolaescu stie ce face.

PS. Iata si fragmentul la care m-am emotionat: "Evident ca la competitii va veni si familia imediata a beneficiarilor si copii vor invata, prin imitatie, de la parintii lor ca este bine frumos sa faca sport" [ortografia si exprimarea este intocmai cu originalul]. Da, asa arata expunerea de motive a unui proiect de lege depus in Parlamentul Romaniei pentru infiintarea unui institutii cu buget de peste jumatate de miliard de euro.

Informatiile din acest text se bazeaza pe urmatoarele studii:

*Harald Schmidt et al., (2010). Carrots, sticks, and health care reform – problems with wellness incentives. The New England Journal of Medicine.
*Redmond, P., Solomon, J., Lin, M., (2007). Can incentives for healthy behavior improve health and hold down Medicaid costs? Center on Budget and Policy Priorities.
*Schmidt, H.T. (2012). A comparative analysis focusing on the role of individual behaviour in relation to cancer and weight-control policy in German and US health care systems. London School of Economics and Political Science.
*Sutherland, K., Christianson, JB., Leatherman, S. (2008). Impact of targeted financial incentives on personal health behavior. Medical Care Research and Review.
*Voigt, K., (2012). Incentives, health promotion and equality. Health Economics, Policy and Law.

Vlad Mixich poate fi urmarit pe Facebook aici si pe twitter aici.

Sursa: HotNews.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page