Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MILITARI ROMÂNI AFLATI ÎN CIMITIRE ROMÂNESTI DIN STRAINATATE

Petre GIGEA-GORUN


Moto:
„Sa ne gandim inainte de toate ca                          
apartinem unei natiuni!”
(Nicolae Iorga)


Destinul istoric a facut ca Romania sa participe la cele doua mari conflagratii mondiale cu mari jertfe omenesti si pagube materiale. In mai multe tari europene,in timpul razboiului,sute de mii de ostasi romani participand la lupte de eliberare, si-au jertfit vietile,fiind inmormantati departe de tara, casele si familiile lor.

Fiind numit ca Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Romaniei la Paris cat si Ambasador la UNESCO, in multitudinea de probleme ce au revenit Ambasadei Romane a fost si aceea de a cinsti memoria eroilor militari romani din cimitirele aflate pe teritoriul francez. In calitate de ambasador, am stabilit sa comemoram si sa depunem coroane de flori la mormintele militarilor romani dupa o uitare de 42 de ani,din anul 1945 cand autoritatile romane nu au facut nici o actiune de cinstire a acestor eroi. Am intervenit in mod oficial la autoritatile franceze pentru aprobarea ca Ambasada Romana din Paris sa participe cu coroane de flori la cimitirele militarilor romani. Am propus ziua de 11 noiembrie cand poporul francez comemoreaza armistitiul din anul 1918, un fel de „Ziua Eroilor”, anuntand dorinta noastra de a depune coroane de flori si la monumentele eroilor francezi.

Am primit destul de repede aprobarile ministerului de Externe al Frantei care a informat prefectii si primarii din teritoriu despre actiunea Ambasadei, exprimand satisfactie si felicitari ca dupa 42 de ani se reia de partea romana, cinstirea eroilor romani. Totodata,la „Musee de l’Armee” din Paris,dupa o documentare temeinica din partea Ambasadei si a intalnirilor mele ca Ambasador cu generalul Raymond Boissau, director  general al muzeului Armatei, s-au facut rectificari si completari cifrelor in tabloul general cu pierderile suferite in cel de-Al DOILEA RAZBOI MONDIAL, in care Romania figura cu o participare de „14.000 militari in muntii Semenicului” (timp de 42 de ani) in loc de 880.000 oameni, din care 530.000 militari si 350.000 persoane civile, asa cum este in prezent. Mentionez ca URSS figureaza cu 7.500.000 militari, Germania cu 3.500.000. militari, Italia cu 370.000 militari, Anglia cu 326.000 militari, Franta cu 250.000 militari.
                  
Membrii Ambasadei Romane,au participat in ziua de miercuri 11 noiembrie 1987, la solemnitatea de cinstire a eroilor romani, la cimitirele din localitatile Dieuze, Soultzmatt,  Hagenau, Labry cat si  alte comune.

Eu, impreuna cu colonelul Petre Nicolai si sotiile noastre, am participat la slujba religioasa, la depunerile de coroane la eroii romani si eroii francezi iar dupa aceea, noi am oferit o receptie oficiala unde am oferit gustari, prajituri si cozonac, gazdele gustand din coniacul, vinurile si sampania meleagurilor romanesti. Din anul 1987, in fiecare an,au loc asemenea solemnitati oficiale. Militarii romani inhumati pe teritoriul francez ,provin din celor decedati in prizonierat in timpul Primului Razboi Mondial,adusi in provinciile Alsacia si Lorena.

Pe teritoriul francez sunt inhumati 2.746 militari in 46 localitati, unde se afla cimitire ale ostasilor romani,din care la Dieuze (947), Soultzmatt (680) ,Hagenau (472) , Labry (256), Sarrebourg (224). Cimitirele eroilor romani sunt bine ingrijite, in unele dintre ele fiind importante monumente inchinate memoriei lor. Atunci, la Soultzmatt, eu cu atasatul militar si sotiile noastre, am notat numele si prenumele ca si gradul ostasilor mentionate pe crucile aflate pe morminte,intocmind liste pe care le-am trimis in tara la Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Afacerilor Externe.

*
As aminti si alte tari unde sunt cimitire ale eroilor romani,morti pe campul de lupta. In Federatia Rusa, sunt 425 locuri de inhumare din care 162 cimitire de campanie si 262 cimitire de prizonieri, unde se afla 24.171 militari romani din care 6.879 in campanie si 17.291 in lagarele de concentrare organizate de NKVD.

In prezent,autoritatile romane sunt implicate in amenajarea unui cimitir centralizator la Rossoska,unde vor fi depuse osemintele ostasilor morti la Stalingrad. In Germania, in anii Primului Razboi Mondial si-au pierdut viata 3.500 militari inhumati in localitatile Manheim (64), Zwikau (134), Worms (155), Schaefesthal, Ulm etc. In Kazahstan sunt inhumati 1.110 militari, in Macedonia 1.114 militari, in Serbia si Muntenegru 3.439 militari, in Slovacia 15.077 militari, in Cehia 1.500 militari, in Bosnia-Hertegovina 69 militari. De asemenea, in Armenia sunt inhumati 746 militari romani, in Albania 104 militari, in Azerbaidjan 162 militari, in Estonia 15 militari, in Grecia 97 militari, in Italia 1189 militari. In Republica Moldova, numarul militarilor este de 6.072, din care in localitatile Tiganca sunt 1.020, in Cania 928 militari, in Miclauseni 350 militari, in Chisinau 232 militari, in Soroca 453 militari, in Tighina 518 militari. In Slovacia, numarul militarilor inhumati sunt de 15.077 militari din care in Zvolen 10.384 militari, in Banska Bistrica 1.720 militari, in Podkriva 57 militari,alte localitati 4.559 militari. In Republica Ucraina sunt 36.824 militari romani din care 1.097 din Primul Razboi Mondial, 26.639 militari in Campania din Est (1941-1944) si 9.088 militari decedati in lagarele de concentrare organizate de NKVD. Pe teritoriul Ucrainei,cimitirele se afla in localitatile Vigoda 2.245 militari, Kurgan 1.153 militari, Mirnoe 962 militari, Berezan 871 militari, Vasilevska 543 militari etc. In Ungaria sunt 470 cimitire si parcele militare si au fost ridicate monumente in 19 localitati. Astfel in localitatile Aszalo sunt 238 militari, in Gyor 1.200 militari, in Megyaszo 1.614 militari, in Miskolc 704 militari, in Nyregyhaza 308 militari etc.

Trebuie precizat ca Statul roman a emis Legea nr.379/2003 prin care s-a stabilit regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi. Astfel, s-a infiintat Oficiul National pentru Cultul Eroilor,care se ocupa de cimitirele militare romanesti din strainatate si care urmareste permanent starea acestora,organizarea unor manifestari comemorative si are evidenta necesara,din care autorul acestui articol a folosit datele de mai sus.
 
In incheiere,as mentiona pe scurt,cateva aspecte legate de istoria celor doua conflagratii mondiale. Prin masurile si actiunile de ordin politic,diplomatic si militare desfasurate de Statul roman,singur sau impreuna cu alte state in perioada 28 iulie 1914 si 11 noiembrie 1918, Romania a participat la Primul Razboi Mondial. Toate acestea au avut in vedere atingerea scopului politic principal al participarii la razboi pentru realizarea statului nationar unitar. Cel de-Al Doilea Razboi Mondial declansat de catre Hitler la 1 septembrie 1939 a atras si Romania in aceasta conflagratie mondiala.  Astfel, la 22 iulie 1941, Romania a intrat in Razboi alaturi de Germania impotriva URSS, in vederea reintregirii teritoriului sau, fiind angajate in operatiunile militare, efectivele celor doua armate romanesti.

Participarea Romaniei la Razboiul antifascist s-a desfasurat de la 23 august 1944 pana la 12 mai 1945, perioada in care ostasii romani au luptat pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei si Cehoslovaciei cat si a unor zone din Austria, pentru care Romania a mobilizat circa 567.000 de ostasi, eliberand peste 200.000 km patrati de sub ocupatie straina, eliberand peste 382 localitati dintre care 33 de mari orase.

Petre GIGEA-GORUN
Ambasador
Presedinte de Onoare al Asociatiei
Nationale Cultul Eroilor „Fratii Buzesti”
Filiala Dolj

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page