Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Urmuz, parlamentul si babita

 Acad. Dumitru Radu Popescu   

Formula fericirii parlamentarilor consta in descoperirea adevarului - prin propria lor constiinta, fireste! - impenetrabil pana ieri, cand si-au votat marirea pensiilor, descoperirea a ceea ce oierii aflati pe un picior de plai, pe-o gura de rai, voiau sa ascunda - adica descoperirea raportului dintre turme si caini! Fanatismul aproape dionisiac, am putea spune, cu care rationalitatea alesilor poporului a descalcit aceasta enigma istorica tradeaza, si certifica in acelasi timp, o iluminare divina! Caci dezleaga si bine mascatul - in secoli! - mister al Mioritei! Oita barsana, laie bucalaie, credea, in naivitatea ei paradisiaca, sarmana!, ca tragedia ce se punea la cale, intr-o logica matematica absoluta, ce nu pierdea din vedere nici ora exacta a infaptuirii crimei - la apusul soarelui! - avea rostul, scopul, transferarii oilor pacurarasului in perimetrul stanelor verisanilor sai...! Veacuri la rand nici macar nu s-a banuit ca tragedia odioasa - intre cei de acelasi sange! - pusa la cale intr-o gura de rai avea drept scop nu infulecarea oilor celui mai bogat dintre verisani, ci insusirea cainilor acestuia! Pacurarasul, se stie, avea si cai mai barbati, dar parlamentarii nostri iubiti si-au dat seama ca si cainii pacurarasului erau mai barbati decat cei ai asasinilor - si ca ei, cainii, erau mai utili decat caii, fiind si mai multi...! Baza temeliei pastoritului consta in fundamentul intrupat de caini: - ei aparau oile de lupi, de hoti, de ursi, si, la o adica, de barbari...! In „Miorita" sunt ocultati magarii, probabil din cauza ragetelor lor inestetice, asa ca nici parlamentarii nostri, care, desigur, prin legea votata, au intrat in istorie, nu s-au atins de magari!

Coborand adanc in istoria cainilor, si chiar dincolo de ea, in preistoria cainilor, parlamentarii danubiano-pontici cu constatat ca ei, cainii, sunt adevaratul motor al crimei din gura de rai...! In Biblie, parlamentarii n-au gasit niciun caine in rai, si n-au gasit nici macar vreo javra la Est de paradis, unde dragalasul Cain si-a ucis fratele, pe evlaviosul Abel, fara sa fie de fata nici macar o miorita, o parlamentarita, un catel, un purcel, un manz, un magar...! Se pare ca Dumnezeu nici nu incepuse sa faca, pana atunci, lupii, boii si magarii! Dar in gura de rai, de la piciorul muntelui, cainii ocupau o pozitie strategica, discret dictatoriala - ei fiind cheia bogatiei, prin aptitudinile lor hamese de a pastra integritatea anatomo-fiziologica a oilor...! Supusi acestei fascinatii a inteligentei canine, parlamentarii danubiano-pontici au intuit si pericolul ascuns in aceste patrupede care nu traiesc in turme, ca oile, ci pazesc turmele de patrupede mai putin dotate in neuroni... Una e sa mananci carne, si alta e sa pasti iarba verde de acasa, ori de pe dealuri si munti...! Ordinea imorala din lume a inceput in gura de rai prin telepatia criminala prin care cainii mai barbati ai pacurarasului le-au sugerat si impus ciobanilor mai tolomaci... sa-si bage in pamant verisanul!.. Verisorul nu le acorda libertatea de a latra si la luna si la stele!.. Ca sa nu para lulu la capatani...! Culmea: crima infaptuita in lumina aflata in esec, interstitiala, dintre zi si noapte, n-avea sa fie stiuta de nimeni, caci nu existau martori, iar ulterior, disparitia verisanului putea avea zeci de mii de explicatiuni...! Ca Miorita a auzit gandurile criminalilor?.. si?! Zero! Miorita nu putea vorbi - si nu putea fi ascultata si inteleasa! - decat de pacuraras...!

Acest adevar e sfant! si si-o fi dat seama de el si parlamentarii - cand au votat legea despre drepturile cainilor!.. Lege de care, cu siguranta, Urmuz ar fi fost incantat...! Ei, da, sa nu uitam nici sublimul exemplu de psihologie colectiva - numaratul cainilor! - oferit de catre reprezentantii tulcenilor-maramureseni-begaieni-sireteni! Cu siguranta, aceasta maxima relevanta a istoriei contemporane va conduce la o insemnata productivitate industriala de doctorate...! In chip fructuos, nu fraudulos, cultura filosofica inchinata excesului de energie al cainilor ciobanesti, de la vale, deal si munte, va evidentia normele expirate ale puterilor javrelor sub acoperire, precum si vigurosul si irefutabilul postmodernism canin! Sigur, azi, doar autocefalii bisnismani si bisnitari, precum si ateistii de piata, pot uita garantia viitorului spiritual pe care ne-a oferit-o Urmuz! Ei, dar sa nu-i uitam nici pe politicienii milosi, a caror viata binecuvantata de Dumnezeu, pe pamant, a fost o repetitie pentru viata cea adevarata, infinita, de Apoi... Ei umplu cu har toate potecile pe care pasesc, la campie, la deal, la munte...! Se spune chiar ca o parlamentarita, care stia sa numere din zece in zece, cam ochioasa din fire, a fost iertata de Tatanele ceresc pentru rezultatul unei adunari cu cifre umflate si pentru niste vorbe colturoase spuse fata de un membru vivace al unui partid advers - si chiar a fost ajutata sa intre in rai, pe cautiune, dupa ce dansa, vazand un caine ciobanesc mort de foame, de sete, si de dor de codru verde, i-a dat o oala plina cu apa rece de izvor...!

Geniul lui Urmuz a constat in descoperirea si demonstrarea lipsei de existenta a vreunei sinapse, atingeri sau legaturi intre subiect si predicat! Numai astfel absurdul isi putea manifesta sublimul! Independenta partilor, a pasiunilor, gandurilor, poate duce, firesc, am putea zice, la o armonie absurda intre eroare si adevar. Omul - si cainele, in cazul de fata! - vazut din launtrul si din afara sa intra in logica pelicanului si a babitei...! Concluzia acestei ecuatii fiind irefutabil falsa, putem pasi voiosi mai departe! Dar sa nu uitam trandafirii - care, in o parte din Oltenia mehedinteana, certifica si carnaciorii sublimi! - cainii, oile, magarii, caii, ciobanii, muntii, dealurile, campiile si alesii urmasilor geto-dacilor-romani... Urmuz il suna si noaptea pe Arghezi - care l-a debutat! - intrebandu-l, ca un matematician, daca virgula de langa cuvintele cutare si cutare e mai putin potrivita sau ba, daca verbul sau substantivul cutare e bine asezat in biblia cuvintelor potrivite?.. Era un perfectionist, Urmuz! Poate de aceea s-a trezit din somnul pe care si l-a oferit singur, intr-o gura de rai, intr-un parc, acum cateva decenii, ca sa citeasca si el legea despre drepturile si libertatile cainilor autohtoni! Citind-o, a fost incantat!

In consecventa logica, Urmuz asteapta acum ca oierii, care le-au adus parlamentarilor branza si urda pline de sonoritati regionale, sa se bucure din partea politiei si a tribunalelor de elitismul danubiano-carpatic al justitiei independente si suverane - libertatea damboviteano-bahluiana - libertatea aceasta fiind un succes al democratiei artificiale si al catuseriadadei ecologice. Urmuz mai asteapta, cu o mare incredere, ca justitia, acest cotidian spectacol de piata, cu incantatii recitative, sa mareasca numarul de jujeie pe cap de caine ciobanesc furajat de alesii poporului!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page