Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Compromisuri fara compromiteri

 
Toata viata noastra suntem constransi cu totii, de la mic la mare, sa facem compromisuri, atat in viata profesionala cat si in cea personala. De multe ori lasam de la noi pentru buna intelegere din familie sau pentru simpla noastra pace sufleteasca. Oamenii politici declara sus si tare, uneori si pentru a se spala pe maini pentru deciziile luate: in politica nu poti lucra altfel decat prin compromisuri. Se poate face insa compromisuri si fara compromiteri?

Limba romana face o diferentiere clara intre substantivul „compromis" si adjectivul „compromis". Substantivul inseamna, conform DEX, „intelegere, acord bazat pe cedari reciproce; concesie", iar adjectivul descrie omul compromis ca fiind unul „cu reputatia patata; discreditat". La fel ca verbul „a compromite", toate aceste formule provin in romana din limba latina. Putem deci sa ajungem la concesii si intelegere comuna fara a avea reputatia patata? Pana unde este un compromis bun si unde incepe sa devina rau?

Ca sa traducem toata aceasta „filozofeala" si analiza semantica pe intelesul romanilor din Ungaria (si nu numai), vom da cateva exemple din trecutul si prezentul comunitatii noastre: inaintasii nostri au fost deschisi si receptivi la schimbarile din tara de la inceputul anilor 1990, cand si-au reorganizat viata comunitara romaneasca si cand cluburile, cercurile de pana atunci s-au organizat in asociatii, iar mai apoi, dupa adoptarea Legii Minoritatilor din 1993, in urma alegerilor minoritare, s-au infiintat primele asa-numite autoguvernari minoritare romane. In multe locuri, acestea erau compuse din aceleasi persoane ca asociatiile romanesti, dar in acest fel au crezut ca vor putea obtine mai usor finantari centrale pentru activitatile lor, care sunt in principal activitati culturale, de pastrare a traditiilor, si nicidecum nu politice. S-au facut compromisuri locale pentru o viata comunitara mai linistita. Luptele s-au intetit numai la nivel national, la alegerea Autoguvernarii pe tara, cand au iesit la suprafata si interesele personale, nu doar cele comunitare.

Cu toate luptele lor interne, conducatorii de atunci nu si-au compromis neamul, nu s-au aliat cu elemente straine (se intelege: de alt neam) contra celor pe care au jurat ca-i reprezinta. S-a gresit mult si la inceput, cand nu s-au cautat compromisurile bune, cand nicio parte nu a cedat din propria vointa si nu au ajuns la un numitor comun. si iata asa au ajuns la „putere" (de fapt, la ceva putere si multi bani) cei care de multe ori au discreditat intreaga noastra comunitate. Ne-au tradat prin fapte si vorbe. Au compromis institutii care lucreaza cinstit, in interesul comunitatii, de mai multe decenii.

Acesti „alesi" traiesc si muncesc dupa dictonul „cine nu este cu noi, este impotriva noastra" si nu se linistesc pana nu astupa si ultima gura care are curajul sa rosteasca o vorba nu neaparat contra lor, ci care lor sa nu le placa. Toti trebuie sa tacem in grup si sa nu scoatem o vorba despre compromisurile lor rele, care ne-au facut de rusine ca nationalitate in Ungaria. Politica lor preferata este: despre ce nu vorbim sau scriem, nu exista. Un comportament si gandire copilareasca.

si iata, cu asa „lideri" am ajuns azi sa traim momente, cand un fost profesor isi compromite scoala la care a lucrat decenii de-a randul, cand ne jucam de-a „presa libera" dar numai pana cand aceasta scrie, spune ce convine conducatorilor, cand niciun compromis nu este prea compromitator ca sa servim interese personale si nu comunitare.

Din pacate, la noi, puterea de eliminare a acestor elemente daunatoare este prea mica, astfel ca traim cu totii o rusine colectiva care poate sa ne coste scump. Sa retinem sfatul politicianului englez Colin Turner: „Trebuie sa invatam sa traim intr-o societate a compromisurilor, fara a ne compromite".

Editorial Eva Simon, Foaia Romaneasca, ianuarie 2016

P.S.: Aceasta scriere nu este un joc cu cuvintele. Este trista noastra realitate.

Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page