Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Încalzirea globala, cel mai mare inamic al omenirii

Uniunea Europeana  actioneaza  doar regional

Interviu cu academicianul  Mircea DUTU, membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, directorul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”  al Academiei Romane, Presedinte al Universitatii  Ecologice Bucuresti                           



Lipsesc doar 4 grade Celsius pana la apocalipsa ecologica


- Credeti ca omenirea poate gasi suficiente resurse care sa substituie petrolul, carbunele?

- Planeta si omenirea dispun de resurse alternative, de substituire a surselor fosile de energie, le cunoaste modalitatile si costurile de producere, sunt evidente motivele unui asemenea proces, dar nu pare inca decisa sa treaca la actiune. Intr-un orizont de timp relativ scurt, sub presiunea, pe de o parte, a epuizarii rezervelor de petrol, carbune sau gaze naturale, iar pe de alta parte, a cerintei reducerii poluarii aferente folosirii lor, trecerea la noul model energetic se va produce. Sperantele vin, in primul rand, de la sursele si formele de energie regenerabila, dar sa nu uitam ca sunt destui care privesc cu incredere la nuclear sau solutii tip gazele de sist.

- Sunteti autorul a numeroase lucrari a caror tema este dezvoltarea durabila. Care credeti ca sunt defectiunile cronice ale modelului  de dezvoltare occidental, ce s-a dorit a fi extrapolat la nivel mondial?

- Modul de dezvoltare asa-zisului „capitalism” bazat pe consumul nelimitat de resurse naturale si dorinta profitului maxim, cultura tehnicist-productivista si consumerista care il caracterizeaza, extrapolat si extins la nivel global in ultimele decenii este principalul responsabil de degradare, cu perspective ireversibile a starii mediului. Conceptul de dezvoltare durabila, economie verde, descrestere s.a. au fost tentative, ramase fara rezultate semnificative de indreptare a sensului antecologic progresului modern si post-modern. De cele mai multe ori insa a fost vorba numai de incercari de reformulare, de ajustari si fardari fara consistenta. Din pacate, solutia radicala ar presupune chiar redefinirea conceptului de dezvoltare, cu unul axat pe devenire care sa asigure mentinerea si afirmarea civilizatiei umane si actuala ecuatie a vietii pe planeta.

Variabilitatea si schimbarea climei in Romania

- Schimbarile climatice sunt atribuite gazelor cu efect de sera produse de combustibilii  folositi in industria ultimor 50 de ani,  poluarii  cauzate de o societate consumista. Cu toate acestea, in 1884, la infintarea Serviciului Meteorologic al Romaniei, academicianul Stefan Hepites si-a inceput discursul intrebandu-se retoric: “Schimbatu-s-a clima?”.

- Problema constatarii „schimbarii climei”, pe baza unor observatii empirice, la nivel local este una care a preocupat lumea inca din cele mai vechi timpuri, dar pana acum aproape 120 de ani nu era legata in nici un fel de incalzirea globala provocata de cresterea concentratiilor de bioxid de carbon in atmosfera, din cauza emisiilor generate de activitatile umane. Conferinta lui Stefan Hepites (1851-1922), cu titlu Schimbatu-s-a clima? sustinuta in fata Regelui Carol I, in cadrul sedintei Societatii Geografice Romane (Suveranul fiind presedinte de onoare al acesteia), la 8 -20 martie 1898, intervenea in contextul in care lucrari de referinta in materie precum Tratatul de climatologie al austriacului I. Hann (1882,1897) acordau o atentie deosebita schimbarilor de ordin climatic, iar presa romana dezbatea si ea, in stilu-i binecunoscut, fluctuatiile, de la un an la altul, ale temperaturii si fenomenelor meteorologice. Ca un veritabil om de stiinta si dovedind racordarea specialistilor romani la cunoastere de nivel mondial in domeniu, primul director al Serviciului Roman de Meteorologie oferea concluzii pertinente.
Intelegand limitele unui atare demers la acel moment de dezvoltare al stiintei climatice, savantul roman, pe de o parte, preciza ca lipsa unor observatii meteorologice „foarte bine facute pe o perioada indelungata si cu instrumentele comparabile si metode identice”, nu se puteau face aprecieri asupra schimbarii climei in Romania, iar pe de alta parte conchidea ca, numai dupa obtinerea unor date sistematice, reprezentative si indelungate, „dupa trei generatii” vom putea fi in stare „sa hotaram daca clima in tara noastra s-a schimbat sau nu”. Si, intr-adevar, la mai bine de 100 de ani de la celebra Conferinta, in 2010, specialisti romani publicau primul studiu complex privind Variabilitatea si schimbarea climei in Romania.

- Schimbarile climatice pot avea implicatii geopolitice? Daca da, care ar fi acestea in cadrul Uniunii Europene, de exemplu, tinand seama  si de  diferendele nascute din imigrarile masive?

- Ele sunt deja vizibile. Primele doua economii ale lumii si primi poluatori ai planetei SUA si China sunt, indiscutabil, principalii „actori” ai mondializarii in curs. Acordul climatic de la Copenhaga din 2009 a fost realizat, in extremis, prin interventia si negocierile directe dintre reprezentantii Washington-ului si cei ai Beijing-ului, cu ignorarea altor entitati statale sau internationale.  De altfel succesul diplomatic al COP-2I de la Paris din decembrie 2015 si Acordul l-au depasit pe cel americano-chinez din noiembrie 2014, pe tema reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. Asadar, trebuie sa recunoastem ca noua configurare geostrategica a lumii, ordinea mondiala post-2000, se reflecta fidel si in rezolvarea problemelor incalzirii globale. Din pacate si in privinta domeniul mediului, Uniunea Europeana, in ciuda optiunilor sale ecologiste ferme, ramane prezenta mai ales in plan regional.

                                                                    Elena Chirita / UZPR

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page