Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dosar special: Terorismul revizionist ungar (6)

  General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

Ungaria (93.030 kmp) a detinut in perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), pe langa importante teritorii locuite de slovaci, sarbi, croati, sloveni, si teritoriul de peste 101.000 kmp al Transilvaniei. Bogatiile solului - terenurile arabile din Podisul Transil¬vaniei, Campia de vest si Banat, densa retea hidrografica, padurile etc. - si subsolului transilvan - gazele naturale din judetele Mures si Sibiu (in primul rand, gazul metan, unul dintre cele mai pure din lume - concentratia de metan ajunge la 99%), carbunele (brun in judetele Brasov, Cluj, Hunedoara, Salaj; huila in judetul Hunedoara; lignitul in judetele Bihor, Salaj, Covasna), manganul, minereurile feroase si neferoase (exploatate in Banat, judetul Cluj, in perimetrul Muntilor Apuseni, Poiana Ruscai si Padurea Craiului, in Maramures si in alte locuri) - diversificata retea de cai rutiere si feroviare, gradul ridicat de urbanizare al localitatilor, toate acestea constituie o atractie irezistibila a Ungariei pentru spatiul intracarpatic. Infrastructura industriala creata in Transilvania (la Brasov, Timisoara, Hunedoara, Resita, Arad, Cluj, Targu Mures, Sibiu, Medias, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Fagaras) constituie un alt factor motivational al Ungarirei, care vede aici un insemnat potential economic. Alta motivatie a politicii nationalist-revizioniste unguresti si a interesului pentru spatiul intracarpatic isi poate gasi explicatia in deosebitul rol strategic de aparare oferit de lantul muntos al Carpatilor care inconjoara Transilvania, lant ce reprezinta o bariera naturala greu de trecut dinspre est spre vest.

Raffay Erno, intr-un articol aparut in „Magyar Fórum" sustine cu tarie ca „[...] obiectivele maghiarimii trebuie sa fie redobandirea teritoriilor noastre, modificarea frontierelor"[16]. In ceea ce priveste eventualele reanexari teritoriale, acelasi autor apreciaza ca „guvernele ungare din anii '90 au irosit, au lasat neexploatate posibilitati existente". In opinia sa, „[...] procesul de dezmembrare a Iugoslaviei si Cehoslovaciei a purtat in sine o mare posibilitate de a redobandi macar o parte din drepturile noastre. [...] 75 de ani au fost suficienti ca timp de toleranta. Tocmai de aceea, obiectivele maghiarilor trebuie sa fie redobandirea teritoriilor noastre de bastina, modificarea frontierelor"[17]. Tocmai pentru realizarea acestui scop actioneaza, atat in planul operatiunilor speciale secrete, cat si fatis - in forme legale, ori impotriva legii - noile organizatii ale frontului neorevizionist. Din varii motive, autoritatile romane - cu cateva exceptii singulare – au evitat sistematic o interpretare si aplicare "stricto sensu" a legilor sfidate de militantii radicali ori de extremistii maghiari.

Cazurile Eva Maria Barki si Bayer Zsolt sunt printre exceptii

Eva Maria Barki a fost declarata persoana indezirabila pe teritoriul Romaniei in perioada 7 octombrie 1994 - 7 octombrie 1997, pe motiv ca declaratiile sale erau menite sa destabilizeze situatia din Transilvania, aducand atingere caracterului suveran si unitar al Romaniei. La data de 28 septembrie 1998, presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, solicita institutiilor statului sa ia masuri impotriva unor persoane si asociatii care au incalcat art. 30 (7) din Constitutia Romaniei[18], cu referire directa la unele declaratii facute de „cetateana austriaca Eva Maria Barki", cerand declansarea unei actiuni juridice in acest sens. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a decis din nou, in 1998, ca Evei-Maria Barki sa-i fie interzisa intrarea in Romania. In fapt, cetateana austriaco-italiana, de origine maghiara, Eva Maria Barki, de profesie avocat si o militanta de notorietate internationala pe frontul neorevizionismului ungar, desfasurase activitati sistematice care atentau la ordinea constitutionala si la securitatea nationala a Romaniei[19]. Dupa expirarea perioadei de interdictie, imediat ce a revenit in Romania, Eva Maria Barki a lansat mai multe acuzatii de nerespec-tare a drepturilor minoritatii maghiare din Romania. Astfel, a insinuat existenta unui conflict interetnic in Romania, afirmand ca „nu numai in Ardeal, ci si in Serbia si Slovacia, maghiarii sunt batuti, doar pentru motivul ca sunt maghiari". In mod repetat, in intruniri publice, a instigat la lupta pentru autonomia teritoriala a asa-zisului tinut secuiesc, continuand sa sape, de nimeni stinghe-rita, la temelia statului roman[20].

Eva Maria Barki: „Nu vad nicio diferenta intre Kosovo si Transilvania"

De asemenea, i-a indemnat pe secui sa ceara mai mult, respec¬tiv independenta, pentru a primi autonomia si, in loc sa astepte ajutor extern, sa treaca la lupta[21]. La tabara Asociatiei Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdélyi Magyar Ifjak - EMI), militanta neorevizionista a afirmat: „a cere autonomia tinutului Secuiesc fara modificarea granitelor inseamna ca maghiarii sunt de acord cu Tratatul de la Trianon". Ea a mai adaugat ca, pentru obtinerea autodeterminarii, este nevoie de o atitudine radicala, concluzionand: „Trebuie sa obtinem autodeterminarea si sa facem din ea o problema internationala". Guvernul Romaniei a fost sesizat in legatura cu activitatile anticonstitutionale ale acesteia, dar nu a considerat ca doamna Barki ar face ceva rau. Dimpotriva, Guvernul considera ca orice cetatean al Uniunii Europene este liber sa umble pe unde vrea si sa spuna ce vrea. In Parlamentul Romaniei au fost expuse argumente potrivit carora Eva Maria Barki continua sa fie o persoana indezirabila pentru Romania, fiind intrunite conditiile prevazute de lege pentru: nepermiterea intrarii pe teritoriul Romaniei; indepartarea de pe teri¬toriul Romaniei; declararea ca persoana indezirabila sau expul¬zarea. Trebuie observat ca la manifestarile E.M.I., pe langa Eva Maria Barki sunt nelipsiti Wass Endre (fiul contelui Wass Albert, condamnat drept criminal de razboi), Koltay Gábor (realizatorul filmului „Trianon") si Raffay Erno (istoricul care a documentat filmul „Trianon").

Pe fondul nepermisei tolerante a autoritatilor, Garda Maghiara - a carei simbolistica are puternice conotatii care fac trimitere la regimul nazist, asa cum este ea prezentata pe site-ul oficial al organizatiei - si-a sporit interesul fata de Transilvania. Tabara organizata de asociatia Tineretul Maghiar din Ardeal (Erdélyi Magyar Ifjak - EMI) a constituit un bun prilej pentru liderul organizatiei extremiste „Garda Maghiara" de la Budapesta, Vona Gábor, pentru a-si afirma viziunea cu privire la Transilvania. Reluand placa revizuirii Tratatului de la Trianon, Vona Gábor si-a mascat discursul, dar a afirmat, totusi, transant ca „intreaga natiune maghiara se va trezi pentru a se uni din nou".

Asemenea declaratii avertizeaza asupra unor grave si pericu¬loase surprize. Cine poate fi dusmanul comun din Transilvania si cum se va lupta impotriva lui? Dupa Eva Maria Barki, un al doilea caz in care s-a dispus interdictia temporara a prezentei in Romania este cel al lui Bayer Zsolt (n. 1963, Budapesta), membru fondator al Partidului FIDESZ, jurnalist in presa scrisa si in televiziune - realizator al serialului de 65 de episoade „1100 de ani in centrul Europei"- si autor al mai multor volume cu tematica nationalista ungara. Mediatizator fervent al radicalilor maghiari reuniti in „Uniunea Civica Maghiara", „Consiliul National Secuiesc" si „Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania", Bayer Zsolt s-a consacrat turismului propagandistic neorevizionist, promovand in adunarile publice ale organizatiilor mentionate un discurs radical-extremist, cu atacuri directe si virulente la adresa Constitutiei Romaniei[22]. Fata de escaladarea radicalismului secesionist maghiar din judetele Covasna, Harghita si Mures, premergator institutiona¬li¬zarii „de facto" a „Consiliului National Secuiesc", ministrul de interne (Ioan Rus), directorul Serviciului Roman de Informatii (Alexandru Radu Timofte) si presedintele Comisiei comune permanente a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii (deputat P.S.D., Ion Stan) au avut si luari de pozitie publice, dincolo de demersurile oficiale pe care le-au intreprins, potrivit responsabilitatilor lor speciale.

Cei trei demnitari au exprimat punctul de vedere comun, cu nuantarile specifice institutiilor reprezentate, ca in cele trei judete riscurile si vulnerabilitatile la adresa securitatii nationale a Romaniei sunt grefate si pe o criza de autoritate a statului.
Primul ministru (Adrian Nastase, P.S.D) a fost tentat sa interpreteze raportul Comisiei parlamentare si pozitia Serviciului Roman de Informatii drept un semnal privind slabiciunea guvernului in a gestiona relatiile interetnice, declarand: „Stan (deputatul Ion Stan, presedinele Comisiei parlamentare de control a S.R.I. – n.n.) nu mi-a facut un serviciu. In momentul in care guvernul incerca sa-si asume o actiune mai dinamica in zona «Har-Cov», a creat un element de vulnerabilitate pentru guvern". Luarea de pozitie a ministrului de interne a fost apreciata de catre primul ministru in alti termeni: „[...] afirmatiile lui Rus (Ioan Rus, ministrul de interne - n.n.) tin mai degraba de rolul politic al Partidului Social Democrat in Transilvania. Au avut o tenta mai domoala, in sensul unei actiuni proiective".

Suntem un popor tolerant. Romanii si maghiarii au o indelungata experienta a convietuirii comune si se delimiteaza de propriii extremisti - ar putea fi un tip de comentariu, superficial si inselator, fata de starile de fapt, de natura celor mentionate. A ignora nu este insa, intotdeauna, o dovada de intelepciune. O ordine democratica si valorile ei sunt lipsite de aparare, daca nu se manifesta intoleranta fata de extremisti. Nu este suficient ca democratia sa fie doar proclamata, daca nu exista si vointa de a dovedi intransigenta fata de inamicii Constitutiei.

Documentar realizat pe baza lucrarilor:„Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor geopolitice mondiale", autor Aurel I. Rogojan, Bucuresti, Editura Compania, 2011 si „Spionajul si extremismul ungar in Romania", autori Aurel I. Rogojan si Traian -Valentin Poncea, Editura Proema, Baia Mare, 2010 (nedifuzata).
------------------------------------------
[16] Raffay Ernö, Obiectivele maghiarimii trebuie sa fie redobandirea teritoriilor noastre, modificarea frontierelor, articol aparut in „Magyar Forum“, apud „Adevarul“, aprilie 1993.
[17] Ibidem.
[18] Constitutia Romaniei, art. 30(7): “Sunt interzise prin lege defaimarea tarii si a natiunii (...) incitarea la separatism teritorial sau la violenta publica (...).
[19] Altermedia Info, 30 mai 2007
[20] „Condeiul Ardelean”, 3-9 august 2007
[21] „Gardianul” (Ana Kovacs), 11.08.2008
[22] „Ziua” nr. 2951, luni, 01 martie 2004

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page