Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dosar special: Terorismul revizionist ungar (4)

General Br. (r) Aurel I. Rogojan

Frontul neorevizionist din Romania

La 25 decembrie 1989, in plina desfasurare a evenimentelor asociate afirmarii unei noi puteri, a fost anuntata constituirea Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania. Era prima expresie a dreptului la libera asociere, exercitat dupa abolirea puterii totalitare a Partidului Comunist. Noua formatiune politica, in fapt un „front al mai multor orientari ideologice"[2], nu a aparut pe un teren nepregatit. Szurös Mátyás, fondatorul doctrinei panma¬ghiare, avusese contacte cu Domokos Géza, primul presedinte al U.D.M.R. si cu alte figuri reprezentative ale maghiarilor din Romania, intre care: Süto András, Fazekas János, Kányádi Sándor, Szabó T. Attila s.a. De la Budapesta, in spiritul doctrinei panhungariste, Antall József, seful primului guvern maghiar rezultat dupa alegeri libere, a dat semnalul: „Doresc sa fiu prim-ministrul celor 15 milioane de unguri din lume!" Prim-ministrul Guvernului Slovaciei a replicat prompt: „cetatenii de origine maghiara ai Slovaciei isi au propriul prim-ministru, acela al Slovaciei". De la Bucuresti, nu se stie, inca, daca s-a luat vreo atitudine. Initial, U.D.M.R. nu a facut referiri publice la autonomia teritoriala a comunitatii maghiare din Romania, acest obiectiv al neorevizionismului maghiar fiind asumat, pana la aparitia orientarilor ideologice si a organizatiilor „rivale", de catre asociatiile neorevizioniste din Ungaria, conduse de maghiari din Romania. Asa, de exemplu, Tokés László si Süto András au fondat si condus „Societatea Pro Transilvania ", cu sediul la Budapesta, dar cu centrul de greutate al activitatii in Romania. Premergator integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, incepand din a doua jumatate a anului 2006, odata cu perspectiva inregistrarii Uniunii Civice Maghiare ca partid politic, U.D.M.R. se radicalizeaza si devine exponenta publica a revendicarii autonomiei pe criterii etnice si a declararii limbii maghiare ca limba oficiala in zonele locuite si de cetatenii romani de nationalitate maghiara. In septembrie 2006, dupa Adunarea Nationala a Secuilor, Markó Béla a anuntat, la 23 septembrie 2006, la Miercurea Ciuc, constituirea Uniunii pentru tinutul Secuiesc, alcatuita din consiliile locale din zona, declarand ca U.D.M.R. are in vedere si un referendum pentru autonomie. Numarul secuilor din Romania variaza, dupa diferitele surse, intre 150 si 831[3], ceea ce este de natura sa demaste o diversiune si nu numai atat. Pentru ca organizatiile politice prin care reprezentantii ungurilor au acces la privilegiile puterii sa nu fie, cel putin direct, implicate in atentate la adresa Constitutiei Romaniei, neorevizionistii si extremistii dreptei maghiare se folosesc de „secui" si de „tinutul Secuiesc", ca de un simbol. Declaratia liderului U.D.M.R. a atras imediat reactiile vehe¬mente ale partidelor politice, mai putin ale Partidului National Liberal, care guverna cu Markó Béla ca viceprim-ministru. Tot mai frecventele derapaje anticonstitutionale ale U.D.M.R., dar mai ales escaladarea provocarilor nationalist-separatiste ale coloanei a V-a a internationalei neorevizioniste, a determinat reactii energice, dar nu si suficiente luari de pozitie in Parlamentul Romaniei (Anexa 13)

Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania. sedinta de constituire a Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.) a avut loc la Cluj, in 13 decembrie 2003, presedintele fondator fiind Tokés László. Principalul obiectiv urmarit este autonomia teritoriala a Transilvaniei. Consiliul nu are statut legal, dar a fost acceptat tacit presedintele acestuia fiind sustinut pentru alegerea ca deputat in Parlamentul European. Cu prilejul constituirii, Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania s-a adresat societatii civile, parlamentului si partidelor politice, pentru colaborare in interesul realizarii autonomiei maghiarilor din Romania.

Uniunea Civica Maghiara. S-a constitut ca alternativa la Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, avand in program realizarea autonomiei teritoriale a tinutului Secuiesc. Dupa cateva tentative nereusite de inregistrare ca partid politic, in ianuarie 2008 a fost admisa cererea de inregistrare, sub numele Partidul Civic Maghiar.

Plutonul Secuiesc. Plutonul Secuiesc, prima subunitate din Romania a Garzii Maghiare, subordonata Batalionului „Wass Albert" din Gyor - Ungaria, s-a infiintat la Miercurea Ciuc, judetul Harghita. Dupa ce Garda Maghiara a fost declarata ilegala - si dizolvata - in Ungaria, o parte a activitatilor acesteia a fost transferata in Transilvania.Organigrama Plutonului Secuiesc prevede un numar de brigazi, in functie de specificul activitatii: de paza si de protectie „pentru oficialii Garzii care vin in zona", pentru interventii in aplanarea unor conflicte, pentru actiuni civice. Cei care vor sa devina membri trebuie sa mentioneze ce grad si ce functie cred ca ar trebui sa aiba, in functie de specializare. Dupa testari, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad si ce functie pot fi acordate, dar numai dupa o perioada de instructie in calitate de cadet. Confirmarea ca membru se consacra prin depunerea juramantului pe „coroana sfanta ungara". „Nu, « Garda Maghiara » nu a fost desfiintata. Doar asociatia a fost declarata ilegala, dar miscarea « Garda Maghiara » exista in continuare..."

Tinerii Maghiari din Ardeal (E.M.I.). Asociatia a dobandit statut legal. Organizeaza frecvente manifestari cu caracter propagandistic revizionist si fascist, rasist si xenofob, precum si de promovare a cultului unor persoane vinovate de comiterea de infractiuni contra pacii si omenirii, pentru care, dupa instructia penala preliminara, s-a dispus neinceperea urmaririi penale.
E.M.I. a fost promotoarea unui maraton literar cu operele criminalului de razboi Wass Albert, implicat in uciderea mai multor romani si evrei (Anexa 12), a unor spectacole–manifest instigatoare la lupta armata pentru autonomie si a organizat un turneu de vizionare a filmului dedicat regentului Horthy Miklós.

Nu ne-am propus o trecere exhaustiva in revista a organiza¬tiilor neorevizioniste maghiare. Dupa 1990, neorevizionismul ungar in Romania a cunoscut o explozie, in fata careia nu s-a pus, practic, nicio stavila. Amenintarea neorevizionista maghiara se manifesta abil sau impertinent in viata politica, respectiv in Parlament, in Guvern si in intruniri publice; in mass media; pe plan economic, prin subordonare intereselor Ungariei; in invatamant, cultura si religie; in viata cotidiana a romanilor care, in mai multe locuri din tara lor, nu se mai simt acasa. Noile actiuni revizioniste sunt mult mai periculoase, fiindca - de cele mai multe ori - pun in fata faptului implinit. In secolul XXI, Romania continua sa se prezinte ca o tara vulnerabila fata de actiunile serviciilor de spionaj straine, datorita puterii economice scazute si in continua degradare, a erodarii autoritatii, a ineficientei statului, a divizarii scenei politice, dar mai ales din cauza incompetentei guvernelor conduse de politicieni marunti, alcatuite din ministri venali si corupti, generati de o clasa politica imatura, ineficienta, labila ideologic, incapabila sa reziste coruptiei, care a reinviat traditiile fanariote. Cercurile conducatoare din Ungaria, indiferent de culoarea lor politica, implicate - impreuna cu cele din Austria, Germania si Vatican - in criza care a destramat Iugoslavia, doresc o noua ordine europeana, in a carei perspectiva au sprijinit independenta albanezilor din Kosovo; nu de dragul acestora, ci pentru a se crea un precedent care sa fie aplicabil in Voivodina dar, mai ales, in Transilvania.
- Va urma -

------------------------------------------------
[2] Platforma Crestin-Democrata; Cercul Liberal National; Cercul Liberal (orientare social-liberala), Femei pentru Femei; Cercul Liberal; Platforma Social-Democrata; Forumul Noii Stangi Democratice; Platforma Intreprinzatorilor Maghiari din Romania; Initiativa Maghiara din Transilvania; Uniunea Micilor Gospodari si Intreprinzatori Maghiari din Romania; Platforma Edificarii Nationale. Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania este o organizatie cu o platforma culturala, neinregistrata in mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) si care participa la alegerile locale si generale in virtutea art. 62 (2) al Constitutiei Romaniei si in conformitate cu prevederileart.4, al.2 al legii nr. 68/1992, care asimileaza organizatiile minoritatilor nationale partidelor politice, din punctul de vedere a procesului electoral. U.D.M.R. are reprezentare parlamentara din 1989, iar europarlamentara, din 2007 pana in prezent. In anii 1996-2000a facut parte din guvernul C.D.R., apoi, intre2000 si 2004, a sprijinit guvernul P.S.D.-P.U.R., fara sa fie prezent in coalitie. Intre 2004-2008 a fost la guvernare, initial impreuna cu Alianta D.A., apoi - dupa trecerea P.D.-L. in opozitie - a ramas in coalitie cu P.N.L. In urma alegerilor legislativa din 2008, intra in opozitie alaturi de P.N.L. Dupa alegerile prezidentiale din 2008, revine la guvernare alaturi de Partidul Democrat Liberal, in schimbul a 14% din portofoliile ministeriale, ale unor agentii guvernamentale, prefecturi si administratii teritoriale.
[3] La ultimul recensamant al populatiei s-au declarat „secui" 150 de persoane (cf. raspunsului Serviciului Roman de Informatii nr. 10399 din 21 martie 2008, la interpelarea parlamentara a deputatului Ion Stan, nr. 2303/B din 13 februarie 2007. Din date ale Institutului National de Statistica rezulta ca sunt declarati 831 de secui.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page