Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Turcia face o mutare fatala fata de Rusia si câstiga Germania

Valentin Vasilescu   
 
In perioada Razboiului Rece, sovieticii au creat o retea energetica de aprovizionare a Europei, canalizata pe trei din cele patru directii strategice ale Teatrului de Actiuni Militare (T.A.M.) ale continentului european. T.A.M. terestre reprezinta un spatiu geografic de marimea unei parti dintr-un continent, pe care puterile militare beligerante si-l revendica si in care-si desfasoara operatiile militare propriu-zise. Directiile strategice terestre sunt niste fasii imaginare, largi si adanci dintr-un T.A.M. care permit ducerea operatiilor militare. Prima era Directia strategica Baltica ce strabate campia nord europeana si se termina pe litoralul Marii Baltice, aprovizionind cu gaze naturale Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania. Cea de-a doua era Directia strategica Bielorusa care alimenta Belarus, Polonia si Germania de Est. Ca urmare a unificarii Germaniei, aprovizionarea partii estice a acesteia n-a mai depins de Rusia. Destramarea Tratatului de la Varsovia, a facut ca tarile Baltice si Polonia sa fie primite in N.A.T.O. si atitudinea acestor state a devenit ostila fata de Rusia. Prin urmare, din toamna anului 2012, cele doua gazoducte au fost inlocuite cu conducta de gaze North Stream, cu o capacitate de 110 miliarde metri cubi anual, care transporta gaze din Rusia pana in Germania, pe sub Marea Baltica, ocolind tarile baltice si Polonia. Cea dea treia este Directia strategica Ucraineana care porneste din Rusia, urmeaza estul si sudul Ucrainei, ajunge la Bratislava (Slovacia), apoi la Viena. Aceasta fiind reteaua cu cel mai mare debit a Gazprom. Ca urmare a deselor furturi din conducte si a neplatii gazelor consumate, in ultimii ani, Ucraina a devenit un partener indezirabil pentru Rusia. Asadar, Gazprom a cautat un alt coridor energetic decat Ucraina pentru aprovizionarea centrului Europei si a Balcanilor.

In 2009, Vladimir Putin a facut Romaniei o oferta uluitoare, anume sa ia locul Ucrainei si sa vinda ea Europei gazul rusesc. Ceea ce insemna ca Romania putea cistiga anual citeva sute de milioane USD, din tranzitul gazelor rusesti. Presedintele Traian Basescu a refuzat oferta pentru realizarea gazoductului South Stream care pornea de la portul Anapa, de pe litoralul rusesc si traversa Marea Neagra, ajungind in Romania. Romania isi asigura 75 % din necesarul de gaze pe plan intern, numai ca firma OMV din Austria, este cea care exploateaza gazul romanesc. Romania mai miza si pe descoperirea si exploatarea unor zacaminte importante in Marea Neagra care sa completeze restul de 25 %, pe care le importa din Rusia. Numai ca incompetenta si coruptia guvernantilor romani, a facut ca Romania sa nu devina cel mai important hub al gazelor europene, iar zacamintele romanesti din Marea Neagra sa ajunga, pina la urma, in posesia companiei rusesti Lukoil. Imediat, Gazprom a mutat proiectul South Stream mai la sud, in Bulgaria. De asta data, U.E. prin oficialii germani, a fost cea care a exercitat presiuni asupra bulgarilor pentru a renunta la proiect. Ce interes urias avea Germania in acest joc, vom vedea in cele ce urmeaza.

Cea de-a patra directie strategica a T.A.M. European este cea Balcanica, o punte de legatura cu continentele asiatic si african, compusa din doua articulatii, sub forma unor fasii inguste, numite directii operative. Una dintre ele este Directia operativa Turca care porneste de la Ankara, trece Northstreamprin Istanbul, pe unde se face trecerea de pe continentul asiatic, prin stramtorile Bosfor si Dardanele. In 2005 Gazprom a dat in functiune gazoductul Blue Stream, care traverseaza Marea Neagra, ajunge in partea asiatica a Turciei si se opreste in Ankara. Cum debitul initial al acestui gazoduct este prea mic (16 miliarde metri cubi pe an), el nu putea devini coridorul sudic de gaz al Europei pentru a inlocui Ucraina. Recep Erdogan, care se autointitula atunci „Putin al Turciei", a propus Moscovei, ca statele Europei sa cumpere gaze rusesti de la granita U.E., adica de la Turcia. Asa a luat nastere proiectul „Turkish Stream" care trebuia sa aduca gaz rusesc direct in partea europeana a Turciei, pe sub Marea Neagra. Prin „Turkish Stream", 70 % din statele membre U.E. urmau sa depinda energetic de un stat care nu era membru U.E. Odata cu doborirea avionului rusesc Su-24 in spatiul aerian sirian, de catre un F-16 turcesc, relatiile dintre Turcia si Rusia s-au deteriorat si economia turca a fost lovita in plin. Turcia care era al doilea cel mai mare consumator al Gazprom, a ajuns in situatia de a nu putea inlocui alimentarea cu gaz rusesc, intrucit Turcia ar avea nevoie de 50-60 miliarde metri cubi pe an. Iranul este aliatul Rusiei si nu are interesul de a-i lua locul Gazpromului. Azerbaidjanul nu e capabil sa furnizeze decit o cantitate limitata de gaze, 16 miliarde metri cubi, din care zece sunt pentru Europa si doar sase pentru Turcia. Cine are de cistigat? Cum Germania a adoptat o politica de interzicere a construirii de centrale nucleare, 70 % din necesarul energetic al tarii, va trebui asigurat de gazul rusesc. Germania a facut pe loc un acord cu Gazprom pentru a dubla debitul de gaze rusesc, prin construirea a inca o conducta, paralela cu cea existenta („North Stream"). Din 2019, Germania nu numai ca va continua sa fie motorul Europei, dar va ajunge sa contoleze dezvoltarea economica, prin energie, zona Balcanilor de vest (Slovenia, Albania, Macedonia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Serbia, Croatia si Slovenia) si centrul Europei (Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, Republica Moldova, Romania si Bulgaria).

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page