Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dosar special: Terorismul revizionist ungar (3)

General Br. (r) Aurel I. Rogojan  

Neorevizionismul extremis maghiar sub stindardele N.A.T.O. si Uniunii Europene

Dupa aderarea Ungariei si a Romaniei la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord si integrarea in Uniunea Europeana, neorevizionistii au operat adaptari de strategie si tactica, transferand partea de actiune, in contradictie vadita cu ideea europeana, pe seama unora dintre organizatiile revizioniste extremiste ori cu caracter paramilitar, dintre care pot fi mentionate: „Garda Maghiara", „Noua Garda Maghiara", „Legiunea Secuiasca", „Descalecarea 2000", „Miscarea de Ungaria a Tineretului", „Tinerii Maghiari Uniti", „Societatea Trianon".

Garda Maghiara (Magyar Gárda)

Este o organizatie de extrema dreapta, fondata in anul 2007 de Partidul Jobbik si scoasa in afara legii de Tribunalul Budapesta in decembrie 2008, decizie confirmata in mod definitiv si irevocabil de Curtea de Apel Budapesta, in data de 2 iulie 2009. Dupa castigarea, in 2010, a alegerilor de catre „Fidesz" si „Jobbik", „Garda Maghiara" si-a reluat activitatea. „Garda Maghiara" a folosit de la inceputul existentei sale simboluri din recuzita formatiunilor fasciste din Ungaria interbelica. Liderii formatiunii s-au remarcat printr-o retorica rasista si xenofoba, ceea ce a dus la scoaterea formatiunii in afara legii. Liderii „Garzii Maghiare" au declarat ca doresc „sa apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual". Garda este considerata drept mostenitoare a „Partidului Crucilor cu Sageti" datorita uniformei negre, a juramantului de credinta si a utilizarii drapelului alb striat cu rosu, emblema legendara a liderului tribal Árpád, emblema instrumentalizata ideologic de „Partidul Crucilor cu Sageti". Conducatori: Vona Gábor, fondator si Für Lajos, fost ministru al apararii. Miscarea are ca scop „pregatirea spirituala, sufleteasca si fizica a tinerilor pentru aparitia unor situatii exceptionale, cand este nevoie de oameni tari". Gardistii poarta uniforme si sunt instruiti pentru folosirea armelor. „Aproximativ 1.000 de persoane au participat la manifestarea de depunere a juramantului organizata de « Garda Nationala Ungara »", la data de 04.07.2010, in Piata Erzsébet din Budapesta. seful noii miscari este Kiss Róbert, fostul capitan-sef al «Garzii Ungare »". Evenimentul a avut loc la un an de la dispersarea manifestarii organizate de catre fosta « Garda Ungara », dizolvata printr-o sentinta judecatoreasca definitva. [...] Politistii au arestat in mod preventiv, pe parcursul zilei de 04.07.2010, 70 de persoane. Vona Gábor, presedinte « Jobbik » si lider al factiunii „Jobbik" din cadrul Parlamentului Ungar, a citit juramantul Garzii Nationale Ungare. [...]" („Népszabadság", Ungaria, din 05.07.2010)

Forumul Democrat Ungar (MDF) considera ca exista tot mai multe indicii ca Jobbik (Partidul Miscarea pentru o Ungarie mai Buna) are legaturi stranse cu organizatia „Sagetile Ungurilor", suspectata de savarsirea de acte teroriste. Presedintele filialei Bicske (judetul Fejér) a intrat in atentia Procuraturii Generale a Ungariei pentru detinere de armament si furnizare de munitie organizatiei extremiste „Sagetile Ungurilor" (conform Magyar Hirlap, 03.03.2010, MHO/MTI). Organizatia de extrema dreapta „Sagetile Ungurilor" a fost implicata in pregatirea unui atentat impotriva deputatului din partea Partidului Socialist, Ecsedi László. „Sagetile Ungurilor" si-a recrutat membri si din Romania. In luna mai 2009, in Ungaria a fost arestat, pentru acte de terorism, Szász Endre, originar din Sambrias (judetul Mures). Szász Endre apare si ca membru in asociatia „Pesti Ellenallás" („Rezistenta din Pesta"), parte a „Miscarii tinerilor din cele 64 de comitate" („Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgolom" - HVIM), considerata de extrema dreapta in Romania, Ungaria, Serbia, Slovacia si Canada. Organizatiile de extrema dreapta maghiare au fost implicate si in acte de terorism international, cel mai cunoscut fiind atentatul esuat impotriva presedintelui Boliviei, Rosza-Flores Eduardo. In acest caz a fost implicat Révész Tibor, conducatorul „Regiunii Secuiesti" (conform „Magyar Nemzet", 20.05.2009).

Garda Nationala a Patriei - Carpati („Kárpát-haza Nemzetorség")

A luat fiinta in luna februarie 2007. Presedintele Garzii Natio¬nale a Patriei–Carpati, Papp Lajos, a declarat ca scopul organizatiei este „a veghea la ordinea morala a natiunii noastre [....]"

Noua Garda Maghiara (Új Magyar Gárda)

La scurt timp dupa scoaterea in afara legii a Garzii Maghiare, fostii membri s-au reorganizat in „Noua Garda Maghiara", care si-a deschis filiale si in Romania. De Ziua Nationala a Romaniei, membri ai „Új Magyar Gárda" (Noua Garda Maghiara) din judetul Harghita au provocat tulburarea ordinii in centrul municipiului Cluj, ca urmare a unei tentative a acestora de a comemora 91 de ani de la infiintarea Batalionului Secuiesc, unitate militara din cadrul Diviziei Secuiesti, implicata in razboiul romano-ungar din 1919. Actiunea preconizata nu a fost autorizata, iar cca 200 de tineri romani i-au intampinat protestand, fiind necesara interventia a numeroase forte de jandarmerie si politie, pentru prevenirea eventualelor acte de violenta. Cluj, 15 martie 2010. Liderul organizatiei extremiste Noua Garda Maghiara, Balázsi Pál Gergely, a fost ridicat de politisti clujeni la finalul manifestarilor dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Tanarul avea pe uniforma insemne fasciste, interzise prin lege in Romania.

Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom - H.V.I.M).

Este o miscare a tineretului maghiar, adept al ideologiei de extrema dreapta. A fost fondata in 2001 de catreTorczkai Laszlo care, in octombrie 2006, a cedat conducerea lui Zagyva György Gyula. Miscarea, asa cum este calificata de presa occidentala, se revendica din idealurile „Ungariei Mari", partajata in 1920 prin Tratatul de la Trianon si redusa in limitele sale teritoriale. H.V.I.M. s-a facut remarcata prin actiunile virulente din Serbia, Slovacia si Romania. De asemenea, H.V.I.M. a efectuat numeroase activitati „in favoarea revendicarilor minoritatilor maghiare din tarile vecine Ungariei", intrand in coliziune si cu legile ungare. Manifestatiile antiguvernamentale din septembrie 2006 si atacarea cladirii Televiziunii Nationale Maghiare au facut ca miscarea sa fie cunoscuta in intreaga lume. „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (H.V.I.M) a demarat in Transilvania o campanie impotriva tiganilor si evreilor, fiind distribuite manifeste cu mesaje de mobilizare la lupta, in vederea stoparii criminalitatii tiganesti, „impotriva evreilor care cumpara pamanturile si a politicienilor-marioneta". Actiunea a fost sanctionata salutar de presa de limba maghiara, care a considerat ca „[...] miscarea de tineret ar trebui sa-si regandeasca apelul, sa analizeze daca are voie sa instige in casele noastre prin intermediul unor foi volante care ne lezeaza comunitatea, care nu pot genera altceva decat propaganda neofascista"[1].

Pe forumurile organizatiilor extremiste din Romania a inceput sa circule juramantul. Viitorii membri trebuie sa jure ca:
- vor apara „supusii Sfintei Coroane din Bazinul Carpatic (...) si patria, chiar cu pretul vietii";
- vor accepta „recomandarile celor mai inalti lideri ai miscarii", fara a se abate de la drumul pe care au fost initiati;
aspirantii trebuie sa se supuna ordinelor superiorilor, sa respecte regulile scrise si nescrise ale miscarii;
- vor urmari „tradatorii, necredinciosii si dusmanii in razboi pana cand ii vor pustii, pana cand vor primi pedeapsa pe care o merita".

In luna ianuarie 2009, presa locala din judetul Covasna a semnalat cazul a doi tineri, Ferenczi Lehel si Pál Hunor, prinsi in flagrant de o patrula a jandarmeriei, in timp ce scriau pe un panou publicitar din Sfantu Gheorghe mesajul „tinutul Secuiesc nu e Romania". Ambii sunt membri ai Miscarii Tinerilor din cele 64 de „Comitate", Ferenczi Lehel fiind presedintele HVIM Sfantu Gheorghe.

Legiunea Secuiasca („Székely Légió)

Reinfiintata in anul 2002, „Legiunea Secuiasca" are scopul „de a reda secuilor din Harghita si Covasna teritoriul strabun". Membrii sunt racolati preponderent din randul tinerilor intelectuali plecati la munca in Ungaria. Unii sunt recomandati de preotii bisericilor din Ardeal - romano-catolica, calvina sau unitariana - cu activitate militanta in Consiliului National Secuiesc. Legiunea secuiasca are statut legal si este recunoscuta de catre statul ungar, avand sediu si un depozit cu armament in localitatea Dunaújváros. Legiunea Secuiasca isi desfasoara activitatea in Romania , antrenandu-se in Muntii Ciucului. Liderul Legiunii, autoproclamat „Comandant Suprem al Legiunii", Révész Tibor, este nascut la Sfantu Gheorghe, in anul 1976. A parasit Romania in urma cu 15 ani si a devenit expert in bombe artizanale. In 2009, in Bolivia a fost neutralizat un comando de mercenari, din care faceau parte Eduardo Rózsa-Flores (dubla cetatenie maghiara si boliviana), Tóásó Elod (cetatean maghiar nascut in Romania, absolvent al Academiei Militare Maghiare „Zrínyi Miklós") si Magyarosi Árpád (cetatean roman stabilit in Ungaria), membri ai „Legiunii Secuiesti", alaturi de irlandezul Michael Martin Dwyer, membru al Armatei Republicane Irlandeze (I.R.A.), care pregatea un atentat iminent impotriva presedintelui bolivian, Evo Morales. Aceasta implicare nu poate fi decat de natura sa sugereze ca „Legiunea Secuiasca" nu este doar o organizatie extremista care militeaza pentru autonomia secuilor din regiunea Harghita- Covasna, ci si instrumentul unor servicii secrete, de care se uzeaza in operatiuni clandestine de mercenariat, pentru comiterea de asasinate politice.

neorevizioniste din Ungaria, conduse de maghiari din Romania. Asa, de exemplu, Tokés László si Süto András au fondat si condus „Societatea Pro Transilvania ", cu sediul la Budapesta, dar cu centrul de greutate al activitatii in Romania. Premergator integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, incepand din a doua jumatate a anului 2006, odata cu perspectiva inregistrarii Uniunii Civice Maghiare ca partid politic, U.D.M.R. se radicalizeaza si devine exponenta publica a revendicarii autonomiei pe criterii etnice si a declararii limbii maghiare ca limba oficiala in zonele locuite si de cetatenii romani de nationalitate maghiara. In septembrie 2006, dupa Adunarea Nationala a Secuilor, Markó Béla a anuntat, la 23 septembrie 2006, la Miercurea Ciuc, constituirea Uniunii pentru tinutul Secuiesc, alcatuita din consiliile locale din zona, declarand ca U.D.M.R. are in vedere si un referendum pentru autonomie.

Numarul secuilor din Romania variaza, dupa diferitele surse, intre 150 si 831[2], ceea ce este de natura sa demaste o diversiune si nu numai atat. Pentru ca organizatiile politice prin care reprezentantii ungurilor au acces la privilegiile puterii sa nu fie, cel putin direct, implicate in atentate la adresa Constitutiei Romaniei, neorevizionistii si extremistii dreptei maghiare se folosesc de „secui" si de „tinutul Secuiesc", ca de un simbol. Declaratia liderului U.D.M.R. a atras imediat reactiile vehe¬mente ale partidelor politice, mai putin ale Partidului National Liberal, care guverna cu Markó Béla ca viceprim-ministru. Tot mai frecventele derapaje anticonstitutionale ale U.D.M.R., dar mai ales escaladarea provocarilor nationalist-separatiste ale coloanei a V-a a internationalei neorevizioniste, a determinat reactii energice, dar nu si suficiente luari de pozitie in Parlamentul Romaniei (Anexa 13)
-------------------------------------
[1] Albert Levente, „Stafia neofascismului'', in „Háromszék".
[2] La ultimul recensamant al populatiei s-au declarat „secui" 150 de persoane (cf. raspunsului Serviciului Roman de Informatii nr. 10399 din 21 martie 2008, la interpelarea parlamentara a deputatului Ion Stan, nr. 2303/B din 13 februarie 2007. Din date ale Institutului National de Statistica rezulta ca sunt declarati 831 de secui.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page