Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

International Forum: Danube - The River of Cooperation, Belgrad 2002 (I)

ROMANII SI MAGHIARII LA LIMES

CINE POATE AZI SA LUPTE CU OCCIDENTUL?

Astazi este pentru prima data in istoria universala ca o singura civilizatie, cea occidentala, trece ca un tavalug peste toate celelalte din intreaga lumea, mai ales a "treia" si mai nou si cele din fosta lume a "doua", a "Lagarul" comunisto-ortodox, desfiintat in 1989. In prezent, exista o piata, o politica, o industrie mondiala, un comert international etc., toate create si sub control apusean. Mijloacele de comunicatie moderne au transformat planeta intr-un adevarat "sat electronic". Asta ii obliga pe neoccidentali, adica mare majoritate a umanitatii, la eforturi morale, economice, culturale, politice etc. de a se recultiva si adapta la noile conditii. Dificultatea creste in masura in care acestia privesc "tranzitia", implacabila si universala, ca un act de supunere sau exploatare si de aceea sunt, din start, incapabili la o cooperare pozitiva.

Exista evident rezistente antioccidentale de toate felurile, dar ele depind, in ultima instanta, de resursele materiale, de logistica, de forta informationala si de capacitatea de lupta. Cine poate astazi sa lupte cu Occidentul? Ultima incercare, demonstratia de forta dintre trupele Natiunilor Unite conduse de un general american si lumea islamica a lui Sadam Husein, in Razboiul din Golf, a aratat clar de partea cui este puterea. Pe de alta parte, cine mai vrea sau poate sa renunte la un nivel de trai ridicat, la avantajele medicinii si tehnicii moderne? Cine vrea sa renunte la independenta si respect in lume? Aceste norme sunt deja profund occidentale, astfel, nu de putine ori, cei care lupta impotriva Imperiului ii imprumuta pe nesimtite tot catalogul de norme.

Ultima incercare de anvergura "de a ajunge din urma si a depasi lumea capitalista", inceputa de bolsevicii rusi, condusi de Lenin, urmat de Stalin si incheiata de Gorbaciov, 1917-1989, s-a soldat prin renuntarea la acest obiectiv, cu hotararea de a deveni occidentali, dar pe o alta cale, ortodoxa. In locul despotiei asiatice se introduc acum instrumentele coercitive monetare, democratice. Astazi stau si fostii tovarasi sovietici la coada sa primeasca "ajutorul", ca celelalte tari neoccidentale si solicita asistenta pentru a se "transforma" mai repede in ceea ce este azi dominant in intreaga lume.

Avand in vedere dimensiunile social-politice, sau pur si simplu omenesti, ale "tranzitiei", ale acestui efort si mai ales ritmul in care ar trebui sa aiba loc recultivarea lui la ortodocsii rusi, ucrainieni, romani, bulgari si la celelalte popoare necrestine si state neoccidentale, este foarte probabil ca el va esua. "Ceilalti", in terminologia acestui articol, vechii si noii "barbari" neintelesi si, mai ales, suprasolicitati, se vor rascula si vor cauza catastrofe, la inceput in lumea lor, dupa care cu siguranta si in lumea "intai", care genereaza, de fapt, aceasta presiune civilizatorie euro-atlantica insuportabila.

IMPERIUL DE VEST

Prin Imperiu, lumea "intai", tarile industrializate, "Europa", Centru, Occident, Apus, Vest, Nord etc., se intelege, in ge-neral, un spatiu de civilizatie generat de Imperiul Roman si continuat de lumea crestina occidentala, de Roma. Primii care au definit notiunea de "occidentali", ca o cultura, civilizatie distincta, expansiva si periculoasa, au fost pravoslavnicii rusi in sec. XIX. Liantul si trasatura de caracter fundamentala, caracteristica Imperiului, este respectarea "drepturilor omului" asa cum le-au codificat romanii, nu cum le-au definit alte Imperii sau civilizatii africane, asiatice sau crestini orientali. Consecinta vizibila, materiala a acestei realitati de esenta spirituala este diferenta enorma dintre conditiile de viata din Occident si restul lumii. Si decalajul se mareste permanent, Imperiul fiind obligat, pe de o parte, sa ajute restul lumii si, pe de alta parte, sa se protejeze de nomazi, invazii si teroristii de la periferie, printr-un limes, ca in urma cu doua mii de ani.

Va urma

Prof. Dr. Viorel Roman, Consilier Academic la Universitatea din Bremen, Germania

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page