Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dan Dungaciu: Poti scoate Republica Moldova din URSS, dar cum scoti URSS din Republica Moldova?

Foamea ne apropie in mod obiectiv de scopul nostru final... Foametea distruge, de asemenea, credinta nu numai in tar, ci chiar si in Dumnezeu" (Lenin). Raportul si recomandarile Comisiei Cojocaru au starnit speculatii si discutii intense la Chisinau. Si, pe buna dreptate. Dar ceva lipseste, totusi. Dezbaterea este preponderent politica, la fel si grila de lectura aplicata simbolisticii comuniste. Si asta nu e suficient in RM. Pentru ca aici, spre deosebire de multe alte spatii ale fostului lagar comunist, dezbaterea despre comunism si mostenirea lui nu poate fi epuizata doar la acest nivel.

Paradoxul RM

Observatia cea mai importanta care trebuie facuta in raport cu statutul „comunismului" in RM e ca PCRM a fost si a ramas cel mai mare partid din republica, indiferent ca, pe parcursul a peste un deceniu, si-a schimbat de cateva ori programul politic. De la „uniunea Rusia-Belarus" la „integrarea europeana", de la „traiasca Lenin" la „traiasca RM". O buna parte din populatie voteaza „secera si ciocanul" indiferent de ce spun sau fac promotorii acestor simboluri. Persistenta nostalgiei in stanga Prutului face din RM un caz aproape unic. Niciunde in fostul lagar sovietic aceasta atitudine nu e atat de pronuntata, niciunde aderenta la insemnele comunismului nu a fost atat de consistenta. Nici macar in Rusia nu a fost si nu e votat atat de masiv un partid ce are ca simbolistica secera si ciocanul. Parafrazand o faimoasa vorba americana: este usor sa scoti RM din URSS, dar e mai greu sa scoti URSS-ul din RM.

Comunismul nu e doar o chestiune politica

Observatia aceasta electorala aduce in discutie o alta chestiune. Daca mesajul politic conteaza mai putin decat simbolistica, problema mostenirii comuniste si a iesirii din URSS se pune in alt registru. In alte state din fosta URSS sau din fostul lagar comunist, inclusiv Romania, problema comunismului a fost si este inainte de toate o chestiune politica. Adversarul era etichetat drept „comunist" din ratiuni politice, pentru a deveni blamat in societate, chiar daca partidul sau candidatul in cauza nu se identificau nici macar simbolic ca atare. In RM, dupa re-legalizarea din 7 septembrie 1993, partidul cel mai mare a devenit nu cel care a fugit de comunism si simbolurile lui, ci acela care s-a refugiat protector sub sigla secerii si a ciocanului, asigurandu-si astfel succesul electoral, indiferent de mesaj. De ce s-a intamplat asta? Ca sa intelegem aceste lucruri, trebuie sa raspundem la o intrebare esentiala: ce s-a intamplat cu aceasta populatie in timpul regimului sovietic? Din aceasta perspectiva, Raportul comisiei pentru investigarea regimului totalitar comunist din RM devine un instrument de lucru esential. Nu e vorba aici doar despre aplicatiile politice ale masivului document (circa 1000 de pagini), ci despre un inventar judicios al efectelor unui regim totalitar care nu s-a marginit in niciun caz sa actioneze doar la nivel politic.

Comunizarea Basarabiei

Pentru a intelege semnificatiile si particularitatile Basarabiei confruntata cu comunismul, trebuie sa asezam acest caz pe ecranul mai larg al URSS si sa pornim de la o ipoteza esentiala. Experienta post-sovietitca a aratat ca rezistenta la comunism a populatiilor ocupate a fost direct proportionala cu nivelul de constiinta nationala a respectivelor populatii. Cu cat stiai mai bine cine esti, cu atat intelegeai mai bine cum te afecteaza regimul de ocupatie si cu atat mai puternice deveneau reactiile sau instrumentele de rezistenta. Aceasta observatie este cruciala, pentru ca proiectul comunist nu a fost in niciun caz numai unul politic sau economic, ci si un proiect identitar, iar in stanga Prutului - la fel ca si in dreapta lui - acest proiect a devenit evident de la inceput. Diferentele dintre cele doua maluri tin insa nu doar de nivelul de agresivitate identitara a ocupantului - incomparabil mai mare in stanga Prutului -, dar si de nivelul de constiinta identitara a populatiilor (mai precar, istoric vorbind, acolo). La care se adauga actiunea sistematica a ocupantului sovietic din Basarabia de a extermina tocmai purtatorii cei mai competenti de constiinta identitara. Chiar daca cifrele nu coincid de fiecare data - si aici Raportul comisiei trebuie sa aduca lumina si clarificari -, primele actiuni de deznationalizare nu au avut nimic intamplator. Dincolo de romanii care s-au refugiat in dreapta Prutului - si care au slabit si ei consistenta identitara a regiunii -, selectia celor deportati sau ucisi de sovietici nu a fost deloc intamplatoare. Esantionul nu a fost deloc unul aleatoriu, iar cei exterminati nu erau selectati la intamplare, ci statistic, in functie de cateva trasaturi esentiale - erau liderii comunitatii, inclusiv identitar, respectiv care aveau capacitatea de a perpetua si in perioada sovietica o zestre nationala nu intru totul asimilata de o populatie care nu avusese timp sa raspunda complet la intrebarea „Cine suntem noi?". Deznationalizarea tarista, intervalul relativ scurt petrecut in Romania Mare, asasinatele sau deportarile bine tintite pentru a elimina purtatorii de constiinta etnica, la care se adauga refugierile masive in Romania, au lasat populatia din stanga Prutului prost inarmata in fata unui ocupant care nazuia sa modifice inclusiv nivelul cel mai profund al constiintei celor pe care ii ocupase: nivelul identitar-existential.

A intrat Basarabia si a iesit... R. Moldova

Iesirea din URSS a populatiilor ocupate trebuie deci evaluata si prin grila nivelului de constiinta nationala initiala. In Rusia, de pilda, iesirea din URSS s-a facut relativ usor la nivel identitar, pentru ca simbolistica sovietica a fost rapid surclasata de cea nationala si nationalista (in varianta imperiala rusa). Populatia nu voteaza secera si ciocanul pentru ca identitatea ruseasca a prevalat si si-a gasit debuseul in „putinism" si tot ceea ce inseamna acesta. In esenta, rusii au intrat in URSS ca rusi si au iesit tot asa. In cazul RM situatia e mai complexa. O observatie a reputatului Valentin Mandacanu, dupa care „Fara interbelicul romanesc, RM ar fi astazi o Transnistrie mai extinsa", este perfect justa. Si din interbelicul romanesc si-a extras radacinile reconquista culturala a basarabenilor in perioada postbelica (limba, alfabet, Eminescu). Dar aceasta nu e toata povestea iesirii din comunism a unei populatii care nu a stiut foarte bine de ce a intrat acolo. Rusificarea rapida a numelor si adoptarea stilului rusesc, accentul foarte bun in limba rusa etc. sunt lucruri care pot fi explicate si prin apartenenta la URSS, dar trebuie adaugata si consistenta identitara neimplinita a regiunii la intrarea in comunism. Mai mult, basarabenii nici macar nu au iesit „moldoveni" din confruntarea cu URSS. La nivelul simbolisticii, multi dintre ei au iesit... „sovietici"! Si tocmai votul masiv pentru secera si ciocanul constituie esecul major al „moldovenismului" - pana si astazi, ideologia „moldovenismului" are nevoie de protectia secerii si a ciocanului comunist pentru a fi propagat in mase. Lupta cu ideologia comunista si - mai ales! - simbolistica ei trebuie facuta urgent, dar presupune masuri la nivelul complexitatii problemei.

Dan Dungaciu,

Timpul

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page