Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Timpuri Profetice

  Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua..." Ps. 91:5

"Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintai si Cel de pe urma. Ce vezi, scrie intr-o carte.... " Apocalipsa 1:11a

Rev. Lazar Gog, Senior Pastor

Biserica "Emanuel", Anaheim, CA

DE CINE SA MA TEM?

- partea a 2-a-

Text: Psalmul 27:1 - Domnul este lumina si mantuirea mea: de cine sa ma tem? Domnul este taria vietii mele. De cine sa-mi fie frica?

Naum 2:1 - Cel ce sfarama in bucati porneste impotriva fetei tale; pazeste cetatuia! Ia seama la drum! ...

Geneza 16:12 - Ishmael va fi ca un magar salbatic al unui om; mana lui va fi impotriva tuturor oamenilor si mana tuturor oamenilor va fi impotriva lui; si va locui in fata tuturor fratilor lui.

Dr. Henry Kissinger - "Daca nu sti incotro te duci, atunci orice drum sau cale te va duce acolo" - Adresa catre delegatii Conventiei Nationale Republicane din 1980.

(Continuare din numarul precedent)

Biserica Domnului din aceste zile din urma este confruntata cu trei uriasi puternici care ne ataca pretutindeni si cu toata forta. Acestia sunt: hinduismul, materialismul si islamismul. Hidosenia acestor giganti anti-Dumnezeu si anti-Biserica, este cu atat mai inspaimantatoare, cu cat situatia politica internationala cere corectitudine politica tuturor locuitorilor pamantutlui. Aceasta doctrina politica a lumii contemporane este extrem de periculoasa pentru credinciosul individual si pentru Biserica Domnului ca un colectiv, datorita promovarii intereselor statale, economice, militare si sociale, deasupra interesului pentru destinul etern al omului de dupa moarte. Sa urmarim dar, dimensiunea strategia si universalitatea acestor goliati, ca apoi sa descoperim perspectiva biblica a luptei si biruintei noastre impotriva lor.

1. HINDUISMUL

Poate ca cineva va zice la auzirea acestui enunt: "De ce si de cand este hinduismul un pericol pentru Biserica zilelor din urma?" Exista mai multe argumente pentru sustinerea adevarului acestui enunt si pentru avertizarea Bisericii de pericolul care o paste. Primul argument este unul de ordin demografic. Populatia lumii contemporane este dominata de credinciosii religiei hinduiste. China si India la un loc, unde aceasta religie si increngaturile ei domina, insumeaza 1i3 din populatia lumii, adica aprox. 2 miliarde de oameni. Biblia avertizeaza asupra influentei Fiilor Rasaritului si asupra intentiei lor din zilele de apoi, cand, ca sa-si atinga scopul distrugator al credintei adevarate, al distrugerii lui Israel si al civilizatiei lumii, vor putea sa formeze o armata de 200,000,000 de oameni ca sa lupte chiar impotriva Domnului si Mantuitorului Nostru Isus Christos (Apoc. 9:14-16; 15:12). Al doilea argument este unul de ordin spiritual. Cuvantul Scripturilor ne avertizeaza zicand: "Dar Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor, abatuti de fatarnicia unor oameni care vorbesc minciuni... " (cf. 1 Tim. 4:1-2a). Cand a asistat Biserica si lumea civilizata la un exod mai mare de credinta chrestina spre budism (o secta eretica a Hinduismului sau Brahmanismului nume sub care mai este cunoscut hinduismul, n.a.) si spre hinduism in special spre sectele axate pe Meditatie Transcedentala? Cand nume sonore din lumea filmului, sportului, muzicii, si cea politica imbratiseaza aceste invataturi ale dracilor (suna necorect din punct de vedere politic, suna intolerant, dar acesta este sunetul adevarului pentru cine vrea sa mosteneasca Imparatia lui Christos, n.a.), o multime de tineri, de intelectuali si de oameni debusolati spiritual ii urmeaza cu un zel iesit din comun. Acest autor a discutat recent cu un prieten, care-i marturisea cu tristete, ca rudele lui de aproape au pierdut credinta (credinta chrestina evanghelica, n.a.), iar nepotul lor in varsta de aprox. 20 de ani a imbratisat aceste religii ale Rasaritului, schimbandu-si chiar si numele lui romanesc si chrestin intr-unul Rasaritean, ca de ex. - Brahma Shakti.

Al treilea argument privind pericolul acestei religii este dat de apelul la ratiunea si nevoia de spiritualitate a omului. Avand in noi o constiinta din Dumnezeu (Rom. 2:14-15), si o dorinta vie dupa eternitate (Eles. 3:11), preferam totusi sa avem numai o forma de evlavie ca sa ne gadilam firea pamanteasca (2 Tim. 3;1,5a; Colos. 2:23), decat sa urmam pe Dumnezeul cel viu si adevarat, si care este numai Dumnezeul Trinitar al Scripturilor. Hinduismul ofera tocmai aceasta gadilare a firii pamantesti, de aceea oamenii alearga cu de-a valma in ghiarele lui. Cel de al patrulea argument in suportarea tezei a acestui mesaj profetic este dat de agresivitatea hinduismului si budhismului mondial. Desi apelul la ratiunea umana este dat de spiritul pasnic al acestor secte religioase, tot mai frecvente sunt agresiunile adeptilor acestor grupuri impotriva chrestinismului. Biserici intregi in India, pastori si credinciosi chrestini sunt persecutati si martirizati de "pasnicii lui Mahatma Gandhi". Revista Update de provenienta hinduista scria recent: "Misiunea noastra in vest este incununata de mare succes. Hinduismul devine sub ochii nostri o religie mondiala si el va insemna sfarsitul Chrestinismului. Peste inca o generatie de oameni lumea va avea doar doua sisteme religioase: Islamismul si Hinduismul". Europa de Vest si Statele Unite sunt campul cel mai fertil al influentei Hinduiste si Budhiste. Popularitatea acestei religii a dus la construirea in aceste zile in Florida a unui parc de distractie si instruire spirituala pe o suprafata de 450 de acrii (sau 125 de hectare) si numit Vedaland. (Vedele, sunt scripturile hinduiste, n.a.). Bisericile Chrestine de pretutindeni trebuie sa se intrebe - in virtutea impunerii corectitudinii politice; unde, in lumea budhista, hinduista si musulmana se poate face asa ceva, daca toate religiile sunt in final egale si duc in Paradis? Unde se tolereaza Chrestinismul in tarile cu guverne religioase musulmane, budhiste sau hinduiste, asa cum sunt tolerate aceste religii in civilizatiile chrestine? Biserica are de luptat cu un Goliat care a parut ca doarme pana acum, dar care a devenit letal.

2. MATERIALISMUL

Materialismul sau iubirea de bani (cf. 1 Tim. 6:10a), a fost problema din totdeauna a omenirii ca un intreg si a omului ca persoana individuala. Gandul de a avea "un pic mai mult" este comun tuturor. Bogatia in sine nu este un pacat. Cei mai mari sfinti ai tuturor timpurilor au fost si cei mai bogati oameni ai lumii (vezi pe Avraam, Isaac, Iacov, Iov, David, Solomon etc.). Problema bogatiei si a umblarii dupa lucrurile pamantesti devine un pacat mortal cand nevoia de a avea bunuri devine o dragoste, adica devine o religie. Pentru acestia ap. Pavel vorbeste din partea Duhului Sfant: "Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita, in lat si in multe pofte nesabuite si vatamatoare, care cufunda pe oameni in prapad si pierzare" (1 Tim. 6:9).

Materialismul este un gigant letal al zilelor din urma. Ap. Iacov ne reveleaza: "Ascultati acum, voi bogatilor! Plangeti si tanguiti-va din pricina nenorocirilor care au sa vina peste voi. Bogatiile voastre au putrezit, si hainele voastre sunt roase de molii. Aurul si argintul vostru a ruginit ; si rugina lor va fi o dovada impotriva voastra: ca focul are sa va manance carnea! V-ati strans comori in zilele din urma! (Vedeti cum asociaza Iacov materialismul cu zilele din urma?). Iata ca plata lucratorilor, care v-au secerat campiile si pe care le-ati oprit-o prin inselaciune, striga! Si strigatele seceratorilor au ajuns la urechile Domnului ostirilor. Ati trait pe pamant in placeri si in desfrauri. V-ati saturat inimile chiar intr-o zi de macel. Ati osandit, ati omorat pe cel neprihanit, care nu vi se impotrivea. Fiti dar indelung rabdatori, fratilor, pana la venirea Domnului... Fiti si voi indelung rabdatori, intariti-va inimile, caci venirea Domnului este aproape.... iata ca judecatorul este chiar la usa." (Iacov 5:1-7a, 8,9f).

Imaginea prezentata de Duhul Domnului prin Iacov in acest apasaj biblic, este una foarte clara. Ea priveste zilele din urma. Contrar opiniei populare potrivit careia Isus Christos va veni a doua oara in mijlocul unei crize economice mondiale ca sa-si rapeasca Biserica, si apoi Antichrist va aparea ca sa aduca o reforma speciala cu care sa convinga lumea de bunele lui intentii pentru salvarea ei, Isus se va intoarce in mijlocul unei lumi care nu se poate misca spiritual din pricina grasimii depuse in jurul inimii ei. Iacov spune in acest pasaj: "V-ati strans comori in zilele din urma!" (Iacov 5:3f). Expresia lui Iacov este una care vorbeste despre acumulari materiale fara precedent. Economistii lumii afirma ca economia mondiala a crescut de 40 de ori in sec. al XX-lea fata de ce a cunoscut economia lumii pana atunci, atingand azi peste 250 de trilioane de dollari. Din aceasta cifra economica mondiala, 80 de trilioane sunt averea Statelor Unite (in bani cash, proprietati si produsul national brut, n.a.).

Cu aceasta avere imensa care corupe lumea si Biserici intregi, din pricina nerecunostintei fata de Datatorul tuturor bunurilor - Dumnezeu (Iacov 1:17) si din pricina unei administratii care evidentiaza egoismul, societatea zilelor din urma are urmatoarele characteristici:

a. Lacomie si asuprire

Apostolul Iacov scrie: "Iata ca plata lucratorilor, care v-au secerat campiile, si pe care le-ati oprit-o prin inselaciune, striga! " (Iacov 5:4a). Desi bogatia acestor zile din urma atinge peste 250 de trilioane de dollari, peste 1,5 miliarde de oameni traiesc cu un venit de sub un dollar pe zi (dupa statisticile Bancii Mondiale, Fondului Monetar International si al Corporatiei Financiare Internationale). Aceasta realitate chiama Biserica lui Christos la actiune demonstrata practic in darnicie, milostenie, ajutorari si zeciuiala. Dar tocmai in acest aspect al vietii practice, multe biserici sunt deficitare pentru ca membrii lor schioapata in credinciosie. Este un adevar stiut de copiii Domnului ca trebuie sa -si aduca zeciuielile cu credinciosie la Casa Domnului. A zecea parte din venitul pe care ni-l da Domnul este al Imparatiei lui Dumnezeu, pentru administrarea acestei imparatii, asa cum toate imparatiile pamantului sau statele lumii se administreaza din taxele impuse pe cetatenii fiecarui stat. Daca Domnul ne-ar binecuvanta dupa zeciuiala, cei mai multi ar fi muritori de foame, caci 90% peste zeciuiala ca sa fie venitul tau, meu intreg 100%, pentru multi, ar insemna doua sau trei sute de dollari pe luna. Lacomim, dar prin aceasta saracim. Caci cine continua sa adune averi peste averi fara sa aibeCcuvantul Domnului in atentie ca sa-l implineasca, aduna degeaba ca israelitii care adunau mana mai multa decat necesarul lor pe o zi, si care se altera si se umplea de viermi. Mai pretioasa decat aurul si argintul trebuie sa fie credinta noastra. (1 Petru 1:6-7), si intelepciunea de la Dumnezeu, care nu se poate cumpara cu aur sau cu argint (Iov 28:12-19).

O Biserica si un credincios care masoara cu lacomie si zgarcenie toate lucrurile in cifre, devine o Biserica si o persoana saraca, ingenunchiata in tarana de cel rau. Pentru nici unul dintre noi, in aceste zile din urma, nu trebuie ca pretul sau cifrele materiale mari sa determine valoarea noastra. Noi suntem pretiosi sau valorosi datorita investitiei lui Dumnezeu in noi, investitie care este sangele si viata lui Isus Christos (1 Petru 1:18-19). Daca peste aceasta investitie de nepretuit, Dumnezeu ne-a dat daruri pamantesti, sa cautam azi, sa nu ne asemanam cu lumea prin lacomie, zgarcenie, neascultare si insensibilitate la plansul, foametea si strigatul nevoiasului. (VA URMA)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page