Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

China ca mare putere (I)

O noua calatorie in China este nu numai prilejul de a-ti da seama de stari de lucruri care ti-au scapat anterior (fusesem in China, la invitatia ministrului de resort, in 1998, apoi, la invitatia unor institutii chineze, in 2008 si in 2009), ci si ocazia de a sesiza o alta China.

O China care se schimba cu o rapiditate uimitoare si schimba de acum, odata cu ea, sub aspecte numeroase, lumea intreaga. Este de consemnat cu luciditate imprejurarea ca ceea ce se petrece astazi in China nu este semnificativ doar pentru chinezi, ci pentru omenirea intreaga. Miscari din societatea chineza – de pilda, paritatea yuan-dolar ori euro sau reducerea somajului – afecteaza direct relatiile economice mondiale. Iar exemplificarile din economie, politica si cultura pot fi numeroase.

Schimbarea neobisnuit de rapida a Chinei poate fi sesizata nu doar in indicatorii macroeconomici (care sunt, gratie statisticilor internationale, la indemana oricui), ci si empiric, vazand orasele si provincia chineze. La Beijing, bunaoara, copleseste, deja, diversitatea arhitecturala. Stim ca Berlinul a avut, in Europa, initiativa reconstructiei urbanistice pe baza de concursuri internationale si conform unei noi filosofii (orientata spre persoana si acord democratic), incat ofera astazi cel mai interesant peisaj arhitectural modern de pe continentul european. Variat, inovativ, Beijingul urmeaza aceeasi ruta, pe o suprafata incomparabil mai mare (sa nu uitam ca in capitala Chinei traiesc in jur de 20 de milioane de concitadini).

Chiar daca unele cladiri amintesc de "creionul din Frankfurt am Main" sau de constructii newyorkeze, cea mai mare parte dintre noile cladiri si bulevarde sunt fructul unor conceptii originale (hotelul Seven Stars sau stadionul Bird’s Nest, de exemplu). Beijingul, oras parca fara margini sesizabile, este rezultatul unui urias santier aflat in miscare neepuizabila, plina de forta, de apetit constructiv si de inteligenta. In fond bine geometrizat, dar plin de verdeata si flori, Beijingul este marcat de grija chinezilor de a-si pune in valoare mostenirea unei istorii mai indelungate decat a oricarui alt popor existent (cu exceptia evreilor, chinezii si evreii ramanand cele mai vechi popoare ale istoriei care s-au pastrat pana astazi).

Zone nu demult marcate de penurie sunt acum trezite la viata noua de turism si de industriile ce-l deservesc. Comercializarea – in general, de bun gust, ce concureaza supermarketurile si micile magazine de oriunde – castiga teren pe fondul preocuparii de a mentine o umanitate simpla, de la sine inteleasa, pe care Confucius o propovaduise intre primii. Marele Zid sau Palatul Interzis sunt, acum, doua monumente care singularizeaza Beijingul si imprejurimile, dar si vestigii ale istoriei omenirii reconstruite cu grija si puse in valoare in modul cel mai adecvat, chiar pe fondul comercializarii turistice intense.

La HANBAN, institutia chineza responsabila de cunoasterea pe glob a limbii, culturii si civilizatiei chineze, raman edificatoare simplitatea si clarviziunea cu care se urmaresc actiunile din reteaua Institutelor Confucius. Au fost preluate, in operarea acestei institutii centrale a administratiei chineze, experientele unor institutii analoage din alte tari (de exemplu, Goethe Institut, British Council etc.). Toate experientele au fost reconsiderate in lumina cunoscutului pragmatism chinez.

Acesta face ca, de pilda, invatarea unei limbi sa urmeze ruta propozitiilor utilitare simple, mai curand decat cea uzuala, a delimitarii categoriilor gramaticale. Iar o discutie cu directorul general, doamna Xu Lin, este edificatoare in privinta profesionalismului, onestitatii si simtului critic cu care este orientata actiunea tot mai vestitei institutii din Beijing. Odata cu infiintarea Institutului Confucius (2009) la Universitatea Babes-Bolyai, am avut prilejul aducerii in Romania a abordarilor HANBAN, care se disting prin precizie financiara, competenta a abordarilor si eficienta continuu maximizata. Initiativa pe care am luat-o in 2008, de a infiinta un institut la Cluj-Napoca in renumita retea – ce poarta numele invatatului chinez, care este studiat astazi in multe universitati din lume, ca urmare a eticii sale axate pe intelepciune, moderatie si simt practic – se dovedeste extrem de utila noilor generatii din Romania.

In chip evident, China nu este o supraputere doar datorita multimii chinezilor (substantial peste un miliard de oameni), nu numai datorita ponderii ei in geografia lumii, nu doar ca urmare a puterii ei militare si a fortei tehnologiilor ei. Toate acestea conteaza, desigur. China este, insa, o supraputere si datorita culturii pe care o promoveaza si care o profileaza tot mai mult ca reper in istoria actuala a umanitatii. Intrebarea straveche a celui care reflecteaza asupra semnificatiei istoriei universale – cea a sensului – nu se mai poate dezlega fara a considera experienta chinezilor.

Andrei Marga

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page