Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Noua Cortina de Fier

Sunt opt milioane de romani care traiesc in afara frontierelor tarii. Acestea sunt cele mai recente date publicate oficial de catre autoritatile de la Bucuresti. Deosebit de acesti cetateni romani, cu acte in regula, exista, insa cel putin doua milioane care au plecat din tara in ultimii cativa ani, avand un statut ilegal in strainatate si care evita a se reintoarce acasa din motive diverse. Cu o asemenea populatie dispersata in diverse zone planetare din Europa, pana in Australia, Romania are o problema de rezolvat, aceea a protejarii cetatenilor sai, indiferent unde se afla. Aceasta nu numai din interese emotionale, culturale si juridice, dar si economice. Milioanele de romani care penduleaza anual, din tara in Israel, Spania, Italia, Franta, Marea Britanie, Germania si Ungaria, intr-o contemporana transhumanta, angajati de diversi intreprinzatori sa lucreze temporar, aduc Romaniei un venit substantial, apreciat a atinge circa zece la suta din Produsl Intern Brut -PIB al tarii. In acelasi timp, tarile beneficiare au de asemenea de castigat, datorita unei maini de lucru nepretentioasa si bine calificata. In Israel, de exemplu, strazi si chiar cartiere din multe orase sunt ealizate de constructori romani, angajati cu contracte de lucru stabile. Dar cei mai multi romani sunt insa prezenti in tarile Uniunii Europene, mai cu seama in Spania, Grecia, Germania si Ungaria, unde sunt angajati ca zilieri indeosebi la anumite munci agricole. Sutele de mii de romani, unii deja porecliti "capsunari", alcatuiesc in prezent o patura sociala distincta in Spania, fiind considerata o minoritate nationala in aceasta tara, desi numarul ei oscileaza de la sezon la sezon si de la an la an, tinzand sa creasca. In Italia, tara renumita pentru constructorii sai, romanii nu sunt nici ei mai prejos, fiind cautati indeobste ca mozaicari, instalatori de apa si canalizare, electricieni si salahori, care presteaza muncile cele mai grele pe santiere, zece si chiar mai multe ore zilnic, fara a apela la sindicate, obisnuiti cu acest regim inca din tara si multumiti ca pot castiga un ban in plus. "Zi lumina", adica din zori si pana seara, lucreaza zeci de mii de tarani romani in viile din Ungaria si in livezile de citrice din Grecia. In Marea Britanie, instalatorii si electricienii romani sunt renumiti pentru priceperea lor, iar in Germania exista multi romani angajati ca personal hotelier, bucatari si cofetari, asistente medicale etc. Depanatorii auto sunt gasiti si cautati in Franta, dar si in alte state occidentale.

Extinderea Uniunii Europene a creat o problema pentru tarile mai vechi in acest organism continental, speriate de un aflux al mainii de lucru ieftine provenite din noile state acceptate. Brusc, 12 state occidentale au introdus restrictii la trecerea frontierelor lor pentru cetatenii proveniti din recentele intrate in UE, de teama ca vor asista la o migratie masiva a populatiei din est spre vest. In schimb, Marea Britanie, Irlanda, Islanda si Suedia s-au abtinut de a promova asemenea masuri discriminatorii, intelegand inutilitatea lor. Desi Parlamentul European a ridicat artificial o noua Cortina de Fier, in pofida faptului ca sustine cu vehementa libera circulatie umana, ca un drept fundamental democratic, criticile nu contenesc chiar in acest for. Insa realitatea pare a fi ignorata. Franta si Germania, tarile cele mai influente in UE, au promis ca vor solutiona problema respectiva anul viitor, insa exista semnale ca restrictiile vor fi ridicate doar in anul 2010.

Ciudat este ca, printre alte tari care au restrictii se afla si Ungaria. Foarte recent, Consiliul Europei i-a cerut Budapestei sa extinda restrictiile severe, discriminatorii si la frontiera ei dinspre Romania, tara care urmeaza sa devina membru cu drepturi depline in UE doar peste un an. Raspunsul guvernului ungar a fost negativ, invocandu-se faptul ca, in mod devenit traditional, muncitori din Romania contribuie la sustinerea economiei sale agrare, ceea ce este si in folosul UE. Atitudinea Budapestei cuprinde insa in mod diplomatic argumentul opozitiei Ungariei la restrictiile impuse si ei. In acelasi timp, paradoxul noii Cortine de Fier a fost impus si Romaniei, desi urmeaza a primi statutul de membra a UE. Comisia Europeana cere in mod repetat Bucurestiului sa inaspreasca accesul pe teritoriul sau si de aici in Spatiul Schengen, a cetatenilor proveniti indeosebi din Republica Moldova. Evident, o asemenea cerere lezeaza interesele naturale ale Romaniei, care priveste pe basarabeni ca facand parte din natiunea romana. De aici si refuzul politicos al Bucurestiului de a tine cont de asemenea "recomandari". In acelasi timp privim si la permanentele "avertizari" ale Comisiei Europene ce-i sunt adresate Romaniei privitor la lipsa de securizare a frontierelor sale de rasarit. Sigur, in spatele acestor "avertizari" nu se afla neglijenta romanilor in a-si asigura paza frontierei care, in realitate, este perfect etansa, fiind prevazuta in prezent cu dispozitive electronice si alte mijloace tehnice asigurate de Germania, care fac practic imposibila intrarea oricarui intrus pe teritoriul romanesc, ziua si noaptea. In orice caz, Romania dispune de o retea granicereasca solida, considerata a fi mai eficienta chiar decat cea germana. Problema este insa teama unor tari din Occident ca "vor navali" spre ele valuri de migratori din rasaritul Europei.

In conditiile globalizarii, a liberalizarii economiei europene si liberei circulatii a fortei de munca, noua Cortina de Fier, chiar daca ea va disparea in urmatorii ani, nu poate avea, obiectiv privind consecintele, decat un efect negativ, mai cu seama in tarile care au impus restrictii discriminatorii. Pentru moment, propaganda xenofoba si demagogia facuta de diverse partide politice in Franta si in Germania, in scop electoral, deplangand un iluzoriu pericol al imigrantilor ce vor crea somaj in Occident, s-ar putea solda cu ceva voturi. Dar pe termen mediu si lung, restrictiile se vor dovedi paguboase. Studii date recent publicitatii arata o crestere a veniturilor fiscale datorita migratiei sezoniere a fortei de munca, ceea ce a condus pana la urma in Spania la renuntarea restrictiilor impuse de Comisia Europeana. In Italia s-a produs acelasi fenomen. Un alt studiu, de aceasta data britanic, este re-levant prin rigurozitatea sa. Plin de date statistice, utilizate in comentariu, studiul releva ca, anul trecut, economia britanica a avut de castigat circa un miliard de euro de pe urma imigrantilor sezonieri sau mai putin interesati a se stabili in Marea Britanie. In acelasi timp, temerea ca forta de munca din rasaritul si centrul Europei va bloca sistemul salarial britanic s-a dovedit nefondata. Noii veniti nu au ocupat in masa decat trei sectoare economice, unde localnicii ezita sa lucreze. Este vorba de sectorul sanitar, serviciile menajere si de salubrizare, ca si cele din alimentatia publica, unde salariile sunt foarte mici si evitate de britanici. Ceva si mai interesant. Ministerul de Interne britanic a dat publicitatii un fapt exceptional pentru romani, indeosebi. Afluxul de specialisti romani in informatica si fizica nu a condus la scaderea salariilor omologilor lor britanici, ci la dezvoltarea unor sectoare mai rapid decat in restul continentului.

Sigur, in Occident mai haladuiesc tot felul de paraziti sociali si infractori proveniti si din Romania. Acestia sunt insa o infima minoritate, fata de grosul celor care muncesc cinstit, rezolvandu-si problemele lor personale, dar contribuind si la dezvoltarea economica atat a UE, cat si a Romaniei. Este salutar faptul ca in strategia de politica externa a Romaniei, expusa recent de presedintele Basescu s-a introdus in mod ferm asigurarea de catre guvernul tarii a unui sprijin total pentru diaspora romana si cetatenilor care lucreaza in afara frontierelor tarii, aceasta pozitie marcand o noua atitudine nationala.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page