Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

REINTOARCEREA PAGANISMULUI IN LUMEA POST-MODERNA

de Peter Jones (Articol preluat din LUMINATORUL - August 2005)

Am putea gasi destul de ciudata, sunt convins, imaginea presedintelui american care iese dintr-o biserica protestanta cu o Biblie groasa in mana. Amestecul de religie si politica in lumea cea noua este remarcabil. Cu adevarat, notiunea separatiei Bisericii si a statului a facut progrese de 20 de ani incoace, dar religia a avut mereu un loc insemnat in viata publica americana. La sosirea in Statele Unite ramai surprins de locul pe care il ocupa crestinismul in societate: retele imense de scoli crestine, colegii si universitati crestine, nenumarate facultati de teologie - in aceea unde predau se afla doua imense dulapuri (cu 14 etajere) pline de cataloage ale colegiilor si facultatilor de teologie crestina - sute de edituri crestine, mii de posturi de radio si televiziune crestine, ample lucrari misionare de evanghelizare si actiuni sociale. Miscarea evanghelica recent infiintata "Promise Keepers" aduna in mod regulat pe stadioane cate 60.000, uneori 80.000 de oameni cu scopul de a le da ocazia sa isi reinnoiasca in fata lui Dumnezeu angajamentul luat in fata sotiilor si familiilor lor.

Categoric, America este profund crestina. Ea este macar profund religioasa: 97% din populatie crede in Dumnezeu si 90% crede ca Dumnezeu ii iubeste. Precum scrie si pe bancnote: "In God we trust" (In Dumnezeu ne putem increde). Fiecare copil inscris in sistemul scolar public declama in fiecare dimineata "One Nation Under God" (O natiune sub stapanirea lui Dumnezeu).

Totusi, daca indepartam putin ce se afla la suprafata, realitatea pare a fi diferita. Natiunea este religioasa, dar nu crestina. Americanii sunt religiosi, dar moralitatea s-a schimbat si, fara indoiala, si religia sub auspiciile careia se manifesta. Un sociolog de la Universitatea din Boston, Alan Wolfe, a publicat in 1998 un studiu asupra clasei mijlocii americane. El observa: "Eram o tara crestina. Mai nou, am devenit o natiune toleranta, deschisa tuturor religiilor." Colegiul din Dartmouth, una din marile scoli americane, constituie un exemplu. Fondata in 1750 de catre Eleazar Wheelock, unul din liderii marii Redesteptari din secolul al XVIII-lea, institutia academica avea drept obiectiv "sa-L faca pe singurul Dumnezeu si Salvator cunoscut si sa aduca pe copiii paganilor la credinta crestina". In 1945, decanul Ernest Hopkins avea aceeasi viziune: "Dartmouth este un colegiu crestin intemeiat in vederea crestinarii studentilor sai". Decanul de azi, James Freedman, a calificat in 1997 aceste temeiuri crestine ca fiind "odioase", "fantome ale trecutului ce trebuie extirpate din memoria institutiei".

Ce s-a petrecut in America? Doua explicatii diferite, dar complementare, pot fi propuse: revolutia studenteasca si sociala din anii '60 si sosirea postmodernismului.

A. Revolutia sociala a anilor '60

O schimbare a fost semnalata in 1992 cand un membru al generatiei hippie a intrat pentru prima oara la Casa Alba si si-a asumat functia cea mai plina de putere din lume. Domnul Clinton a evitat serviciul militar, s-a opus razboiului din Vietnam, a fumat droguri si a adoptat moralitatea libertatii sexuale. Doamna Clinton, de cand era studenta, a fost o feminista convinsa; ea a fost unul din editorii unei reviste de jurisprudenta revolutionara care considerau politistii "pigs", demni de a fi impuscati, membra a unei asociatii de avocati radicali care au aparat "Panterele negre". (E interesant sa o auzim pe d-na Clinton acuzand diverse persoane favorabile dreptului si moralitatii traditionale ca fiind "extremiste"). In 1992, tinerii revolutionari din anii '60, care respinsesera Statul si structurile sale, au preluat puterea politica si au devenit responsabilii conducerii Statului. Revolutia sociala care capatase infatisarea unui esec total a castigat intr-o maniera uimitoare si surprinzatoare. "Este timpul nostru", a spus cuplul prezidential intrand pe culoarele puterii, si s-a inteles repede ce voia a spune cuvantul "nostru": avortul generalizat, femeia pe campul de lupta in armata, acceptarea homosexualilor in armata, si numirea in guvern a numerosi drogati si a 27 homosexuali declarati. Doua femei - guru, binecunoscute din New Age, au patruns si ele in Casa Alba in calitate de consiliere intime ale d-nei Clinton, membra a bisericii metodiste. In zilele noastre revolutia din anii '60 a devenit si o revolutie filozofica si religioasa a strazii, cu efecte reale si politice. Cartea lui Horowitz si Collier, "Destructive Generation" (1995) prezinta o exegeza a miscarii. Liderii sai, studenti la Berkeley, au editat ziarul oficial Ramparts, purtator de cuvant al acestor idei revolutionare. Ei au caracterizat revolutia ca "distructiva". Revolutia a distrus ideile obisnuite ale epocii: autoritatea ierarhizata, sexualitatea heterosexuala normativa si biblica si spiritualitatea biblica. In locul lor, ei au propus notiuni de autoritate personala, autonoma, de sexualitate eliberata si spiritualitate orientala. Revolutia n-a fost un esec, in ciuda aparentelor. Sigur, hipiotii si-au taiat parul, si-au facut baie si au inceput sa se imbrace burghez. Numai ca ideile lor s-au raspandit de-a lungul culturii americane si occidentale. Vestul s-a indreptat spre Orient si Orientul s-a deplasat catre Vest. Tehnologia, democratia si comertul occidentalilor au invins Orientul, dar spiritualitatea orientala a invins Vestul. Rezultatele s-au resimtit curand in societate. America a devenit lider mondial in materie de avorturi, de divorturi, de pornografie, de feminism radical. Revolutia din USA a fost in principal spirituala, avand in vedere natura foarte religioasa a societatii. Am asistat la o explozie de spiritualitati si tehnici spirituale, aliate cu o suma de metode cvasi-spirituale in vederea ameliorarii performantelor personale.

Eficacitatea, pragmatismul si know-how-ul comercial au dobandit o dimensiune spirituala. O carte recenta, "What Really Matters" (Ce conteaza cu adevarat), de Tony Schwartz, catalogheaza toate aceste abordari care unifica psihologia si analiza individuala occidentala cu spiritualitatea si disciplinele spirituale ale orientului. In concluzie, autorul anunta cu mandrie, "emergenta unei noi intelepciuni americane" care va salva lumea.

(Va urma)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page