Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Saracii din România si Moldova (II)

(Continuare din editia precedenta)

Sa vedem rezultatele acestei politici folosind in paralel Directivele NKVD din 1947 si realitatea de dupa Revolutia din 1989:

NKVD 1947: „Se va urmari ca functionarii (exclusiv organele de securitate si din industria minelor) sa aibe retributii mici... in deosebi la sfera sanatatii, justitiei, culturii, respectiv la cei care detin functii de conducere."

Dupa 1989: Functionarii de stat, din sistemul sanitar, justitie, cultura au salarii mici. Exclusi de la aceasta practica sunt in continuare cei din Serviciile speciale si minierii, daca nu au ajuns deja pe drumuri. Orice „aprobare" a unui functionar se obtine de regula cu o „atentie". Practica general acceptata de populatie, coruptia e si o forma de protest social a celor neputinciosi.

NKVD 1947: "Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice in sensul ca acestea sa nu acorde acte doveditoare a proprietatii asupra pamantului."

Dupa 1989: Dificultatea retrocedarii proprietatilor, a terenurilor, a caselor nationalizate este notorie. Legea privatizarii a fost schimbata de peste zece ori. Tranzitia de la dependenta totala, social-economica si politica a individului de statul paternalist ortodoxo-comunist, la libertatea pe care o poate genera numai proprietatea, e subminata permanent.

NKVD 1947: "Politica fata de mica gospodarie taraneasca urmeaza acest curs pentru a face gospodaria particulara nerentabila. Dupa aceea trebuie inceputa colectivizarea. In cazul in care ar interveni o rezistenta mai mare din partea taranilor, trebuie redusa impartirea mijloacelor de productie, repartizarea lor. Concomitent cu cresterea obligatiilor de predare a cotelor. Daca nici asa nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura sa nu poata asigura aprovizionarea cu alimente a tarii, astfel ca necesarul sa trebuiasca acoperit din import."

Dupa 1989: Transformarea gospodarii taranesti in nerentabila este in curs. Metodele sunt indentice, de la distrugerea bazei materiale, pana la importul de produse agro-alimetare.

NKVD 1947: "Trebuie facut totul ca hotararile si ordinile - fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric – sa fie nepunctuale."

Dupa 1989: Hotararile si ordinele cu caracter juridic, economic sau organizatoric si-au pastrat caracterul haotic si sunt motivate paradoxal acum, nu de rare ori, cu "asa-i in democratie". Sute de Ordonante de urgenta modifica legi abia adoptate de Parlament.

NKVD 1947: "Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbata. Trebuie popularizate discutiile cu muncitorii care se ocupa de problemele actuale legate de productie, respectiv cele care critica trecutul si problemele locale. Nu se vor inlatura cauzele fenomenului in discutie."

Dupa 1989: Disparitia flotei maritime, degradarea transporturilor in comun, ca si popularizarea criticilor trecutului si de tot felul este o realitate. Nu se inlatura insa, in nici un caz, cauzele fenomenelor in discutie. Critica blocajului financiar, a coruptiei fara corupti, e in top de ani de zile. Fara rezultat.

NKVD 1947: "Trebuie extinsa birocratia statului in cel mai inalt grad in toate domeniile. Este admisa critica activitatii organelor administrative, insa nu se admite nicidecum scaderea numerica a personalului si nici functionarea normala a aparatului birocratic."

Dupa 1989: Romania este considerata, in mediile de afaceri, ca cea cu cel mai ridicat risc de instabilitate legislativa. La inregistrarea unei firme e nevoie de zeci de aprobari si de regula tot atatea "relatii", comisioane, spaga, bacsis etc.

NKVD 1947: "Trebuie ca la facultati sa ajunga cu prioritate sau in mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati sa se perfectioneze la nivel inalt, ci doar sa obtina o diploma..."

Dupa 1989: Degradarea sistemului educational in ge-neral, aparitia invatamantului particular (si a diplomelor, chiar a medicilor dentisti) pe bani, ca si selectionarea si promovarea cadrelor, genereaza in randul tineretului sentimentul neputintei si inutilitatii oricarei activitati. Majoritatea studentimii nu-i mai interesata politic, doua treimi din ei vor sa emigreze in vest.

Dupa cum se poate observa strategia ortodoxo-democratica de a combate influenta crestinilor occidentali de dupa 1989, seamana ca doua picaturi de apa cu cea ortodoxo-comunista a NKVD-ului din 1947. Si fara despotia totalitara, fara Armata Rosie si Cortina de Fier, sobornicia si duhovnicia greco-pravoslavnica domina. Practica si ortodocsii romani sub Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Basescu nolens, volens o involutie aparenta ca stategie de aparare inpotriva agresiunii occidentale?

In spatele unei imagini pseudodemocratice, rezervata occidentalilor, se prolifereaza o economie paralela si o coruptie a tot cuprinzatoare. Dezvoltarea economica, afirmarea capitalului material si uman, statul de drept sunt subtil subminate. Astfel este pregatita mai degraba restauratia statului de tip ortodox, ca in Moldova, Rusia, Belorusia, Ucraina, Bulgaria, Serbia si Muntenegru, decat o societate compatibila cu occidentul. Se vor reuni moldo-valahii cu slavii intr-o Uniune Europeana Ortodoxa?

Romania si Moldova o sa ajunga la nivelul celor din urma tari din UE in generatiile viitoare. Cu toate astea, cei plecati in vest trimit acasa miliarde de euro pe an. Individual romanii sunt competitivi, de ce nu sunt si colectiv? Pentru ca din 1989 are loc, dupa cum am vazut mai sus, destramarea structurilor agriculturii de tip industrial, revenirea la subzistenta, dezindustrializarea si dezurbanizarea, slabirea solidaritatii sociale si nationale, degradarea sistemului de invatamant si de asistenta sanitara, scaderea dramatica a puterii de cumparare, a natalitatii si a sperantei de viata.

In Romania si Moldova siguranta legislativa, a tranzactiilor lipsesc si ii impiedica pe intreprinzatori sa se dezvolte. Saracia e o consecinta a lipsei de libertate a circulatiei capitalului, nu numai urmarea distributiei neegale a bogatiei nationale. Clientelismul balcanic, nepotismul, generalizarea coruptiei fac o apropiere a romanilor de Europa putin credibila. Milioane de romani fug de saracie in apus, unde lucreaza, mai mult sau mai putin legal, la munca de jos, capsunari, in gastronomie, constructii. In schimb noua clasa politica, care mentine un nivel de trai de cativa euro pe zi, prolifereaza "capitalismul de cumetrie". E si aceasta o forma de rezistenta antioccidentala? Fireste, se face totul pentru mimarea democratiei, drepturilor omului etc. pentru obtinerea de ajutoare de miliarde de euro necesare adaptarii la normele euro-atlantice, bani care intra nu de rare ori in canalele coruptiei. Si de aceea, de la Revolutia din 1989 transmisa in direct la TV cu actori si regizori profesionisti, toate partidele sunt pentru reorientarea spre vest. Romanii n-au eurosceptici, si chair si cei bine intentionati nu pot prin forta proprie sa sparga cercul vicios tipic "Lumii III": saracie, lipsa de capital, inglodarea in datorii externe, fuga fortei de munca calificata, coruptie generalizata, birocratie si clasa politica parazitara etc. Speranta e integrarea in Europa si impunerea din afara a unei noi ordini, care sa permita tuturora sa-si valorifice talentele, bogatia, capitalul. Din perspectiva lui Hernando de Soto, Romania e o tara in curs de dezvoltare cat se poate de obisnuita. In ciuda tuturora Presedintele Traian Basescu si Preafericitul Teoctist au sansa de a iesi din groapa istorica greco-pravoslavnica, de a taia nodul gordian al saraciei si izolarii printr-o aderare de durata la civilizatia occidentala si refacerea unitatii spirituale a tuturor romanilor cu Roma, printr-un dialog cu papa Benedict XVI, patronul Europei.

Prof. Dr. Viorel Roman, Consilier Academic la Universitatea din Bremen, Germania

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page