Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Saracii din UE

Salariul pe ora in industrie e in Germania de vest 27 euro, Germania de est 20, in Cehia 5, Lituania 3, Romania 1,72 si Bulgaria 1,53. Aceste discrepante in productivitate si forta concurentionala, fac dificila constructia europeana, dupa cum s-a constatat recent la moartea prematura a Constitutiei. In casa UE unele camere sunt de lux, altele mai simple, unele la subsol, altele nefinisate sau chiar neterminate. Nu toate tarile UE sunt in zona euro. Anglia, Danemarca si Suedia si-au pastrat valutele nationale. Norvegia si Elvetia, nu sunt membre, dar integrate puternic in economia UE. Exista o falie clara intre cele 10 tari, fostul „cordon sanitaire" sovietic, care a aderat recent la UE si celelalte 15. Dar si intre cele „vechi", intre „nordul" puternic, Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, tarile scandinavice si „sudul" care schioapata, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, exista diferente vizibile in forta concurentiala, productivitate si salarizare. In aceste conditii nu e de mirare ca Franta si Olanda au respins Constitutia UE prin referendum. Cu acest prilej a iesit la iveala o polarizare intre cei care au pierdut si intre cei care au castigat in UE, intre saraci si bogati. 80% din cei care au votat NU in Franta sunt muncitori, tarani si someri cu un venit sub 1500 euro pe luna, iar 80% din cei care au votat DA au peste 3500 euro pe luna. Cei de dreapta sunt, voalat sau direct, pentru „afara cu strainii" si impotriva aderarii Turciei la UE. Cei de stanga sunt pentru controlul si impozitarea capitalului, favorabili migrarii fortei de munca, integrarii Turciei si ridicarii nivelului de trai printr-un standard minim social paneuropean. Aderarea Turciei cu o armata de musulmani saraci din Asia Mica a jucat un rol in NU-ul din Franta, dar si in Olanda, care se confrunta cu o minoritate musulmana prea putin integrata. In general, statele democratice europene se rezuma sa ratifice ce decide in principal UE sau alte organisme internationale. Globalizarea pune in discutie rolul statului, chiar „denationalizarea" lui, pentru ca in timp ce relatiile economico-financiare ignora granitele si se dezvolta neincetat, competenta social-politica ramane ingradita strict in granitele nationale. Astfel statul traditional a ajuns in situatia de a fi prea mic pentru problemele mari, globalizare, si prea mare pentru cele mici, saracie, s-a ajuns ca „cine stie cum functioneaza statul, inceteaza sa mai creada in el". De aceea noua Constitutie a UE va trebui sa tina cont nu numai de globalizare, ci si de saracie, nu numai de avantajele celor bogati, ci si de nevoiasi. Libertate, democratie, drepturile omului si statul de drept sunt conditiile sine qua non ale UE. In viitor „cota de saracie" - numarul celor care au mai putin de 50% din venitul mediu national – va trebui sa nu depaseasca 10% din populatia unei tari UE. Transferul saraciei nu e nici echitabil, nici popular.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page