Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Printre slovaci…

  Ani de zile mi-a facut mare placere sa iau parte la activitatea unei comisii de specialitate compusa din reprezentantii a 12 nationalitati din Ungaria (cu exceptia romilor, care aveau o comisie speciala). Comisia respective functiona pe langa Institutul Cultural Maghiar si avea rolul de a analiza situatia culturala a nationalitatilor, ajuta la dezvoltarea vietii culturale si a decide asupra premiilor acordate nationalitatilor.

Placerea din partea mea a fost ca sa aflu cat mai mult despre problemele, realizarile, succesele sau insuccesele celorlalte nationalitati. Vrand nevrand, in astfel de situatii facem comparatii intre noi, romanii din Ungaria si celelalte nationalitati, iar rezultatul uneori ne descurajeaza sau alteori ne da noi inspiratii.

De curand am raspuns pozitiv unei invitatii a Uniunii Slovacilor din Ungaria pentru a tine o prelegere la conferinta lor anuala despre situatia romanilor din Ungaria. La conferinta de la Mlynky (Pilisszentkereszt) au participat membrii organizatiilor locale slovacesti de pe tot teritoriul tarii, iar subiectele principale dezbatute au fost: situatia asociatiilor si autoguvernarilor slovacesti, relatiile cu tara-mama, starea limbii materne si a invatamantului in limba slovaca.

Am remarcat urmatoarele lucruri, care la noi, la romani nu este asa: 1. la conferinta Uniunii a participat si presedintele Autoguvernarii Slovacesti pe tara, ba mai mult, in ambele zile a avut si prelegere (in prima despre situatia autoguvernarii, in a doua despre viziunea asupra viitorului invatamantului slovac); 2. printre conferentiari s-au aflat atat ambasadorul Slovaciei la Budapesta cat si presedintele Oficiului pentru Slovacii de Pretutindeni din Bratislava, care au vorbit nu doar despre realizari si planuri, dar si despre probleme si solutii, cum ar fi pierderea limbii, slabirea sentimentului identitar, etc.; 3. toata conferinta, inclusiv cuvantul de salut al primarului localitatii si dezbaterile de dupa prelegeri, s-au desfasurat exclusiv in limba slovaca, natural, fara nicio fortare (astfel ca am fost nevoita sa am alaturi un traducator).

Prelegerea mea s-a axat pe „date si sperante" la romanii din Ungaria, in care am prezentat nu doar realitatile dar si exemple pozitive, incurajatoare din viata publica si culturala a comunitatii noastre. La capitolul date i-am intristat putin pe slovaci pentru ca, dupa rezultatele ultimului recensamant din 2011, noi, romanii i-am detronat, ocupand locul 3, iar ei cazand pe locul 4. Bineinteles, faptul „detronarii" a fost tratat cu exact atata seriozitate cu cat pot fi percepute rezultatele haotice ale recensamantului.

si in centrul prelegerii mele s-au aflat problemele legate de limba romana, pornind de la utilizarea limbii romane in viata bisericeasca (atat la ortodocsi cat si la neoprotestanti), trecand prin sistemul de invatamant si ajungand pana la cel mai mic nucleu, familia. Problemele din invatamantul de limba materna sunt foarte asemanatoare, atat la slovaci cat si la romani: copiii deseori vin din familii mixte, unde limba materna si daca se transmite, ajunge una secundara, in defavoarea limbii maghiare. Ba mai mult, la slovaci nici slujbele bisericesti nu se tin in limba slovaca, doar in putine cazuri. Tocmai din acest motiv, Autoguvernarea si Uniunea slovacilor intretin foarte stranse legaturi cu tara-mama Slovacia si incurajeaza, finanteaza, organizeaza participarea elevilor slovaci in tabere in mediu lingvistic autohton. Vorbind despre multele autoguvernari pseudo-romanesti, mai ales din Budapesta si imprejurimi, multi au venit apoi sa-mi spuna ca si in sectorul lor exista autoguvernare romaneasca condusa de persoane care se supara daca li se spune... romani.

Dar pana cand slovacii macar se mai aduna anual sa discute, sa dezbata, sa analizeze, sa caute solutii impreuna(!) pentru problemele comunitatii, pana atunci noi, romanii nici macar nu ne stresam cu asa ceva. Nici Autoguvernarea, dar nici Uniunea! Niciodata nu-i rusine sa inveti de la altii.

Eva Simon, Foaia Romaneasca, Ungaria
Sursa: Romanian Global News
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page