Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Studii româno-germane de la razboiul rece la UE

Dialog cu prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania, pentru cartea „Cuvinte pentru urmasi", editata de Asociatia Romana pentru Patrimoniu, Bucuresti 2005

D-le Roman, v-ati dedicat studiilor romanesti: 15 ani in timpul razboiului rece si 15 ani in vremuri de tranzitie spre Europa. E o performanta, mai ales in Germania de vest. Unde v-ati format si ati activat in Romania?

Am facut liceul la Timisoara, studii de stiinte economice la Bucuresti si am activat la Sfatul Popular al Regiunii Banat, Radiodifuziunea Romana, Universitatea din Timisoara.

Dupa care ati plecat in 1972 in Germania si nu v-ati reintors.

Sub Ceausescu, pentru cei cu inclinatii spre stiintele sociale, ceva nu era in regula. PCR avea monopolul adevarului, ceea ce era absurd, iar granitele erau pazite ca si cum toti am fi fost suspecti, inculpati. Rarele excursii in vest erau aprobate greu, in ultimul moment, asa ca am ajuns cu BTT-ul intamplator la Bremen unde tocmai s-a infiintat Universitatea. Asa am ramas si mi-am continuat aici activitatea.

Ati continuat viata universitara fara probleme?

Spre surprinderea mea, chiar asa a fost. Fiind o universitate noua, toti eram cam de aceeasi varsta, din asa zisa generatie a lui 1968, m-am adaptat din mers si am beneficiat din plin din libertatea caracteristica universitatilor vestgermane in general si a celei noi, de stanga, din Bremen, in special. Mai mult decat atat, cu noul meu salariu, in comparatie cu cel din tara, de-a dreptul astronomic, mi-am permis sa calatoresc imediat in toata lumea. Acesta fiind unul din motivele, care m-au determinat sa nu ma reintorc in tara.

Ce functia aveati?

Eram referent la biblioteca universitara si aveam un curs si seminar de teoria marxista a valorii si pretului. Doi ani m-am ocupat intensiv de aceasta problema, am fost chiar solicitat sa-mi dau doctoratul, dar am ajuns la concluzia ca nu merita. Existau deja lucrari excelente pe aceasta tema, dar mai ales concluziile noastre, ale mele si ale celor cu care colaboram, erau clare: sistemul economic, planificarea din tarile socialiste se baza pe un sistem de preturi „nejuste", cum se spunea in evul mediu si „neeficiente", cum spunem noi azi, care se va prabusi mai devreme sau mai tarziu.

Prevedeati in anii 70 prabusirea sistemului socialist?

Dupa studiile noastre „Lagar"-ul socialist statea pe picioare de lut, ca in apocalipsa biblica, si trebuia sa se reformeze rapid si radical - ceea ce nu era posibil in conditii dictatoriale -, daca vroia sa faca fata eternei globalizari, presiunii occidentale. Dar desigur nu banuiam ca se va prabusi atat de curand si atat de spectaculos. Agonia imperiilor, dupa cum se stie, dureaza mai mult decat o viata de om.

Dupa un astfel de diagnostic, care se pare ca a incheiat studiile DV marxiste, problema fiind rezolvata, cu ce v-ati ocupat in continuare?

Universitatea mi-a oferit posibilitatea, la inceputul anilor '80, sa ma ocup de problemele romanilor, ceea ce am acceptat, nu fara sacrificii materiale. Pentru a deveni consilier academic pe viata mi-am dat doctoratul cu primul volum din „Romania in sfera de interese a marilor puteri: (1) Principatele dunarene de la vasalitatea otomana la periferia occidentului, 1774-1878; au urmat (2) De la periferia occidentului la socialismul oriental, 1878-1944; (3) Problemele unui stat in curs de dezvoltare la marginea Europei, 1944-1991", editate de Dr. Falk.

Va urma

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page