Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Procesul comunismului

Intr-un recent interviu acordat unui mare cotidian bucurestean, presedintele Traian Basescu a afirmat ca va cere scuze in numele statului roman, in fata Parlamentului, pentru atrocitatile comise de regimul totalitar care a stapanit tara intre anii 1946-1989. Basescu a conditionat insa acest demers de prezentarea, cat mai curand posibil, a unui raport cuprinzator de catre asociatia fostilor detinuti politici, dezvaluind faptul ca a avut deja o discutie pe aceasta tema cu Ticu Dumitrescu, initiatorul Legii deconspirarii Securitatii. "Imi trebuie o expertiza, dincolo de ceea ce stim toti, de la parinti, de la unchi, de la oricine. Imi trebuie un document stiintific, care sa probeze atrocitatile pe care le-ar fi facut comunismul in perioada anilor ’50, dar si dupa aceea", a precizat seful statului, subliniind in incheiere: "Categoric voi face ce trebuie sa faca seful unui stat democratic, sa recunoasca o realitate". Declaratiile sale sunt conforme, de altfel, cu programul politic cu care a castigat increderea electoratului. Traian Basescu si-a inscris in calendarul sau, ce teluri politice are de indeplinit. Intre altele, rezolvarea problemei dosarelor Securitatii, aducerea la lumina ca o conditie a evolutiei democratice a Romaniei, clarificarea a tot ce s-a intamplat in decembrie 1989, inclusiv chemarea in fata Justitiei a celor ce au ordonat uciderea a peste o mie de oameni nevinovati, apoi lamurirea completa a tuturor ce s-au petrecut dupa decembrie 1989 incoace, "fie ca e vorba de mineriade, fie ca e vorba de mari colapsuri financiare sau de colectarea de averi uriase". Ca de obicei, presedintele a cerut Justitiei sa aplice legea, ceea ce probabil se va petrece, dat fiind faptul ca Parlamentul a votat favorabil pachetul de legi conceput de Guvernul Tariceanu, cuprinzand si restructurarea Justitiei.

La nici o jumatate de an de la ocuparea fotoliului prezidential, promisiunile facute electoratului par a prinde viata. Blocate ani de-a randul de regimul Ion Iliescu, dosarele Securitatii au fost puse, in fine, la dispozitia CNSAS, astfel incat orice persoana interesata poate acum sa cerceteze trecutul criminal al politiei politice comuniste. Desigur, exista inca probleme de ordin tehnic in preluarea rapida a uriasului volum de dosare, insa, in ansamblu, ceea ce era pana nu de mult un tabu impus de fostii guvernanti a capatat un aspect public. Inghetate timp de 15 ani, dosarele mineriadelor conduse de Miron Cozma au fost luate din nou la puricat de procurori, ca de altfel si cele "ale revolutiei. Timorata si politizata, Justitia si-a revenit brusc, chemand in fata ei pe cei implicati in evenimentele sangeroase, inclusiv pe Ion Iliescu, carora le-a dresat dosare penale ca invinuiti.

Problema este insa mult mai complexa, deoarece asociatiile de fosti detinuti politici anticomunisti, de participanti la revolutia din decembrie 1989, de victime ale mineriadelor, cat si o imensa majoritate a populatiei cer nu numai judecarea celor vinovati de crime sau de ruinarea tarii, ci si condamnarea regimului comunist, ale carui fapte abominabile au dus la distrugerea Romaniei. Presedintele Traian Basescu este un adept al acestei pozitii, insa el cere realizarea acelui document complet care sa stea la baza condamnarii nu doar a unor indivizi, ci a intregului sistem comunist. Este adevarat ca, sub presiunea politica din decembrie 1989, Ion Iliescu si-a calcat pe inima si a proclamat dizolvarea PCR-ului. Ca si alte masuri dictate de el si aceasta a avut un caracter ilegal, deoarece doar un congres al comunistilor putea hotari dizolvarea partidului lor, atata vreme cat nu exista nici o lege care sa permita o astfel de sanctiune politica din partea sefului provizoriu al statului. Or, un astfel de eveniment nu s-a produs niciodata. Totusi, in 1991, prin Constitutie, la Articolul 37i2 se stipula ca partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militau impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau independentei Romaniei erau neconstitutionale. Cu alte cuvinte interzise. Articolul respectiv a fost mentinut si in Constitutia din 2003, insa Parlamentul a simtit nevoia completarii primului articol al Legii fundamentale, cu o formulare mai precisa, anume ca "dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989 si sunt garantate". Dupa cum se poate vedea, prin aceste prevederi exprese, Statul era obligat sa se autosesizeze si sa interzica orice organizatie politica, ale carei statute contraveneau spiritului constitutional, si in primul rand Partidul Comunist Roman. Exact acest demers nu s-a facut, astfel incat formal, PCR-ul inca mai are o carte de identitate in Romania. Ba chiar s-au gasit cateva sute de nostalgici ai regimului oprimant care au reconstituit PCR-ul si nimeni nu i-a oprit, deoarece au avut grija sa puna in noul lor statut precizarea ca ei respecta prevederile constitutionale. Sigur, este vechiul truc al comunistilor care, ajungand la putere prin orice mijloace, inclusiv prin forta, se dispenseaza imediat de regulile pluralismului politic si ale democratiei, instaurand arbitrariul. Simptomatic pentru bolsevism, de altfel, in noul PCR tocmai restaurat si-a facut aparitia imediat intoleranta fata de pluralitatea opiniilor. Romeo Beja, fost locotenent al lui Miron Cozma in organizarea mineriadelor, a atacat violent conducerea PCR-ului, acuzand-o de "oportunism". Cum "tovarasul" facea parte din conducerea noului PCR, ba chiar dorea sa devina seful partidului, "comitetul central" nu a stat prea mult pe ganduri si l-a declarat "deviator", excluzandu-l din partid, ceea ce arata foarte elocvent cat de democratic poate fi bolsevismul, chiar dupa atatea experiente prin care a trecut in ultimele decenii.

Ion Iliescu se face vinovat si de aceasta tulburare a ordinii politice romanesti. Evitand sa scoata in afara legii explicit PCR-ul, el a lasat deschisa poarta renasterii comunismului. De altfel, infiintand Frontul Salvarii Nationale, ca partid politic, Iliescu s-a straduit sa confere acestuia, de la inceput, o conduita conforma cu doctrina "comunismului cu fata umana" inventata de Mihail Gorbaciov. Acolitii sai s-au grabit si au reusit sa impuna prin Constitutie, chiar in primul articol al acesteia, o formulare cu tenta neocomunista, care defineste statul roman: "Romania este un stat de drept, democratic si social". Bineinteles, sintagma "social" era menita sa justifice prezenta vectorului politic vetust al socialismului, formula mascata a comunismului.

Aceste considerente indrituiesc demersurile societatii civile romanesti pentru declansarea unui proces al comunismului in general, in care faptele petrecute dupa 1989, constituind o continuare, un efect intarziat al regimului oprimant introdus cu forta in Romania de trupele ocupantului sovietic, sa fie judecate si condamnate. Este, de altfel, si ceea ce doreste presedintele Traian Basescu. Caci, a cere scuze poporului roman, in numele statului, pentru faptele infamante ale comunismului poate trece usor drept un gest derizoriu flusturatic si populist, daca acesta nu ar fi intemeiat pe o sentinta ferma a unui proces public. Un proces bazat pe documente si dovezile zecilor de mii de crime faptuite de comunisti si unealta lor represiva, Securitatea.

Intreaga miscare politica pusa in functiune de Alianta "Dreptate si Adevar" este indreptata, dupa cum se intrezareste din ce in ce mai clar, tocmai spre indeplinirea dezideratului exprimat chiar in denumirea actualei forte politice aflata azi la putere. Fara indoiala, fantomele trecutului se opun vehement acestui proces de renastere a Romaniei. In ce masura ele mai au puterea sa franeze proiectul major al eradicarii definitive din viata politica romaneasca a urmelor comunismului, o poate arata orientarea actuala a electoratului. Potrivit sondajelor, nici 20 la suta din populatia cu drept de vot a Romaniei nu mai are incredere in PSD, iar in ce priveste pe Ion Iliescu, acesta deja este considerat vinovatul principal al dezastrului in care a tarat tara.

Gh. Bratescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page