Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

De Ziua Drapelului

Drapelul este unul dintre simbolurile sacre si puternice ale fiecarui stat, impreuna cu Ziua Nationala si cu Imnul National, consfintite prin Constitutie, indragite de fiecare cetatean in parte si respectate in conformitate cu mentalitatea si zestrea culturala a fiecarui popor. Dupa cum se stie, drapelul Romaniei (cu sinonimele steag, stindard, flamura, tricolor) este alcatuit din cele trei culori: rosu, galben si albastru, cu o semnificatie bogata ce stabileste legatura stransa dintre istorie, armata si popor. Rosul simbolizeaza sangele varsat de ostasii patriei, de la inceputuri pana in prezent, pentru apararea pamantului stramosesc, dar si a libertatii si a pacii omenirii, pretul jertfei unui popor curajos, harnic si viteaz. Galbenul sugereaza graul de pe campii, rodnicia pamantului romanesc, dar si avutia din fiecare casa, mica sau mare, adunata prin truda oamenilor. Albastrul poarta cu el frumusetea apelor care scalda meleagurile de balada, "piciorul de plai" si "gura de rai", dar si aspiratiile de libertate spre imensitatea cerului care strajuieste tara si-i apropie pe oamenii ei de Dumnezeu, facandu-i mai buni si mai toleranti. Stindardul tarii trezeste rezonante profunde in sufletele romanilor amintind de sacrificiul dacilor in flacarile Sarmisegetuzei asaltata de legiunile traiane ori de vitejia marilor barbati ai neamului, precum Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, care poarta istoria pe umeri, infruntand puternice ostiri dusmane la Rovine, la Podul Inalt, la Calugareni si prin alte locuri. La ceas de primejdie, fiii neamului, "de la vladica pana la opinca" au plecat la lupta, infratindu-se cu padurea, cu raurile si cu muntii ca sa apere pamantul stramosesc scump tuturor pentru sudoarea picata si pentru sangele varsat, cat tine tara-n lung si-n lat. Romanii sarbatoresc Ziua Nationala a Drapelului, in ziua de 26 iunie, intrucat la data de 26 iunie 1848, tricolorul a devenit drapel national, fiind purtat ca simbol unic si categoric de catre revolutionarii pasoptisti (in majoritate carturari formati la scolile inalte ale Occidentului), acei barbati luminati ai momentului care au pus bazele Romaniei moderne, prin actiunile lor indraznete si prin idealurile marete de libertate, dreptate si unitate nationala, pe care Eminescu avea sa-i califice cu legitima satisfactie "sfinte firi vizionare", "Ce faceati valul sa cante, ce puneati steaua sa zboare". Drapelul tricolor ramane asadar unul dintre numeroasele daruri pe care le-au facut posteritatii, acei luptatori indrazneti de la 1848, mari si generosi ctitori ai statului modern romanesc. Steagul tricolor este pentru fiecare roman simbolul unic si sublim al vremurilor prin care se intrezaresc chipurile eroilor care s-au jertfit pentru binecuvantatul pamant al tarii, precum dorobantii entuziasti din Razboiul de Independenta de la 1877 sau bravii soldati din cele doua razboaie mondiale. In zilele noastre de pace, pe pamantul romanesc, drapelul tricolor strajuieste in permanenta marile institutii ale administratiei de stat, toate institutiile de cultura si onoreaza cu emotie acele evenimente solemne din viata comunitatii, precum si intrecerile sportive sau succesele la marile competitii internationale. Drapelul national semnifica dragostea de patrie, sentimentul cel mai profund si atat de complex, ce s-a ivit odata cu fiinta umana organizata in societate si nu de putine ori generatii intregi s-au mistuit in focul luptelor ca sa apere maretele asezari omenesti sau ogoarele proaspat insamantate. Iar acea adevarata dragoste de patrie a invins toate vitregiile istoriei, insufletind poporul la fapte curajoase, caci ea a fost mereu crezul si speranta libertatii si unitatii unui neam care se straduieste acum sa intre in randul popoarelor civilizate ale omenirii, sub faldurile gloriosului sau drapel tricolor. In mod surprinzator, festivitatile de Ziua Nationala a Drapelului romanesc au fost destul de modeste, ceva mai animate in orasele de provincie, iar in Capitala Bucuresti au participat cativa politicieni, mai multi veterani de razboi si putini tineri.

Clipa

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page