Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Doi zugravi

In ultimele decenii, milioane de romani s-au stabilit peste hotarele tarii, multi dintre ei devenind prin tinuta, comportament atitudine si geniu, reprezentanti ai unei natiuni prea putin cunoscuta in lume pentru valorile sale reale. Aceste consideratii marturisesc a-mi fi fost sugerate de aparitia intr-o noua editie, in editura pariziana Rizzoli, cea mai cunoscuta pe plan mondial in domeniul artei, a unei monografii consacrate pictorului Devis Grebu. Dupa monografia celebrului sculptor Constantin Brancusi, Devis Grebu este al doilea roman caruia i se prezinta personalitatea artistica de catre aceasta prestigioasa casa editoriala de mare anvergura internationala. Devis Grebu este un artist plastic complex, cu o prestatie aparte ca pictor, ilustrator, grafician si in plus profesor universitar. Dincolo de panzele sale exceptionale printr-un colorit fantastic, ce reda o filozofie aparte, expuse in muzee si galerii de arta in mai toata lumea, semnatura lui Devis Grebu este prezenta pe decoruri si costume pentru piese de teatru si filme puse in scena de regizori celebri, ilustratii de cataloage si imbracaminte pentru mari case de moda din Paris, Roma, Londra si NewYork, pe grafica unor emisiuni filatelice, ca si a afiselor electorale ale unor parlamentari americani. Genialitatea artistica a lui Devis Grebu a fost mereu apreciata in intreaga lume, el primind numeroase premii internationale, fiind de asemenea solicitat sa colaboreze la publicatii, edituri si institute de rang universitar. Devis Grebu, ca tanar absolvent al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, a fost primit in 1957, in Uniunea Artistilor Plastici din Romania. Dar, la numai un an de la acest eveniment, a fost dat afara din Uniune si, mai mult, in 1964 i s-a interzis sa-si expuna public picturile, care nu erau deloc pe placul comunistilor, deoarece nu se conformau canoanelor "realismului socialist" si nici sa colaboreze cu diverse edituri la ilustrarea de carti. Eliminat astfel din viata artistica a tarii, ca sute si sute de mii de alti romani persecutati de regimul comunist, Devis Grebu a fost nevoit sa emigreze, luand viata in piept, spre a trai pe meleaguri cu culturi si mentalitati diferite de cele in care se nascuse si se formase ca artist. A trecut prin Europa Occidentala, prin tari din Orientul Mijlociu, spre a se stabili in USA, dar fara a-si uita niciodata locurile natale. Tocmai aceasta vesnica peregrinare, crede artistul, l-a ajutat in elanurile imaginatiei sale fecunde, stimulandu-i umorul nativ, transformandu-l intr-un critic satiric in imagini, depasind postura de caricaturist exceptional. Stilul sau inconfundabil evoca folclorul romanesc, pe care artistul il considera cel mai bogat, mai profund si mai imaginativ dintre toate cele cunoscute in lume. Lucrarile lui Grebu surprind lipsa fundalului clasic, in care subiectul pare practic suspendat in neant, compozitia estetica plina de umor, sarcasm sau ironie cerand ea insasi o detasare de un decor care ar sufoca-o. Iata, de pilda, un Cupidon asexuat, aureolat de un nimb marcat cu semnale conventionale medicale ale celor doua sexe, care are in loc de aripioare, doua urechi uriase. Iar acest simpatic Cupidon pluteste deasupra planetei Pamant. Umorul compozitiei ar putea fi privit ca atare, daca intreg ansamblu nu ar fi incarcat de un masiv mesaj etic, indemnand privitorul sa asculte poruncile biblice: "De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup". Intr-o alta panza, artistul reuseste sa concretizeze notiunile abstracte de "bine" si "rau", prin imagine, utilizand tema "Cavalerului dacic" transferata in folclorul romanesc si in desenul icoanelor crestine vechi, infatisand pe Sfantul Gheorghe. La Devis Grebu, binele este conturat de un cal alb cu chip de om, iesind dintr-un tub de vopsea, care impunge cu coada unei pensule de pictura acelasi tub de vopsea, facand sa izvorasca din el trupul negru, de balaur fara dinti. Sarcasmul este evident. Dar si filozofia zicatorilor romanesti: "Binele asteapta si raul", "Ce e frumos la toti place, dar nu stie in el ce zace" sau "A alege din doua una". Dulcele-amar din desenele sale defineste, de fapt, conceptia de viata a artistului, pe care el insusi o numeste "toleranta". Grebu este un ins spiritual, manierat si generos, calm, nespus de calm, trasatura comportamentala pe care si-o explica astfel: "Cand privesc acum, cu infrigurare in jurul meu, observ ca toleranta este calitatea esentiala ce lipseste aproape cu desavarsire, celor grabiti peste masura, se strivesc reciproc fizic si moral, pentru obtinerea mijloacelor performante si exorbitant de scumpe, care le vor asigura aparenta unui statut privilegiat. Ma sufoc in civilizatia poluanta a vitezei, a puterii muschilor si a motoarelor, a rentabilitatilor fara valoarea reala, a titlurilor fara efort, a superficialitatii ridicole, a nesimtirii".

Intrebat cum l-ar picta pe Ion Iliescu, Devis Grebu, cu umorul sau irezistibil, a descris plastic gestul. Si-ar fixa o bidinea intre degetele piciorului stang si cu ea i-ar vopsi fundul "de aparatcik", dupa care l-ar azvarli "direct si definitiv impreuna cu epoca si acolitii sai, in lada de gunoi a istoriei". Apoi ar arunca si bidineaua intr-o lada, ferecand-o bine. In fine, va da titlul capodoperei sociale si ecologice: "Happy-toolate-ending. Punct. Da capo", spune cu haz Devis Grebu.

Mai rezervata este insa Alexandra Nechita, pictorita numita "Micuta Picasso", in mass-media internationala. S-a nascut la Vaslui, la 27 august 1985 si a inceput sa deseneze de la varsta de doi ani, dovedind un talent precoce. Ajungand cu parintii in USA, unde acestia s-au refugiat din Romania, Alexandra si-a descoperit vocatia, invatand sa picteze, reusind ceea ce altii nu fac, sa-si deschida prima expozitie la varsta de 8 ani. Succesul a fost enorm, salutat cu generozitate de presa si de public. Alte noi expozitii o consacra, astfel incat tablourile sale sunt apreciate de amatorii de arta. Cel mai scump tablou l-a vandut cu suma de 375.000 de dolari unui om de afaceri din Singapore. Avea atunci 15 ani. Expozitii deschise la Paris, Londra, Roma, Geneva, Tokyo au prilejuit noi si noi succese de public si de presa. Astazi, lucrarile Alexandrei Nechita fac parte din colectii publice si particulare, precum cele ale M.S. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si a Imparatului Akihito al Japoniei. Desi nu are decat 20 de primaveri, Alexandra Nechita poarta deja titlurile de "Cea mai fascinanta femeie a anului" conferit de CBS, facand parte din cei "100 dintre cei mai interesanti oameni", calitate atribuita de UNICEF. Ea conduce "Global Ars Initiative" in urma selectiei facute de World Federatoin of United Nations, fiind si Ambasador al Pacii in numele Natiunilor Unite. Alexandra Nechita este decorata in Romania cu "Ordinul Serviciul Credincios" in rang de Cruce Nationala, iar Scoala Generala nr. 8 din Vaslui ii poarta numele. Locuind in Beverly Hills, impreuna cu familia, talentata pictorita, acum studenta in anul II, a Facultatii de Arte a Universitatii din California-Los Angeles, considerata cea mai buna in domeniul pregatirii artistice din USA, ramane aceeasi modesta fiinta, caracteristica a omului superior. Desi departe de meleagurile natale, Alexandra Nechita nu-si uita originea, fiind o mesagera a geniului romanesc.

Grebu si Nechita au o trasatura comuna, aceea a genialitatii exprimata in arta plastica printr-un desen cu mesaj filozofic. Este ceea ce le-a conferit reputatia internationala. O reputatie pe care nu au avut-o la vremea lor marii clasici ai picturii si sculpturii romanesti, inclusiv Nicolae Grigorescu, cantonati in canoanele unei gandiri mult prea perene, prea putin inteleasa peste hotarele tarii. Un Brancusi, un Grebu, o Nechita au depasit acest handicap, aidoma lui Mihai Eminescu, Tristan Tzara si Eugen Ionesco in literatura, sau Mircea Eliade si Emil Cioran in filozofie.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page