Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Anticipatii estivale

Un eveniment, de altfel previzibil, a conturat mai pregnant modificarile de politica externa in zona de la rasarit de Prut. Dupa ce ani de zile secesionistii de la Tiraspol au facut tot ce le-a stat in putinta spre a torpila si cele mai firave incercari de a solutiona pasnic conflictul pe care ei insisi l-au provocat in Republica Moldova, soldat cu sute de victime, iata seful asa-numitului Departament de Externe din Tiraspol, un anume Valerii Litcai, fost ofiter KGB, a anuntat public ca Tiraspolul nu se opune ca Uniunea Europeana si USA sa participe la consultarile privitoare la problema transnistreana, care ar preceda reluarea procedurilor negocierilor cu Chisinaul. Anuntul survine dupa ce, la Vinita, au fost conturate unele masuri privitoare la criza transnistreana de catre cei trei mediatori stabiliti anii trecuti: Rusia, Ucraina si OSCE. Daca pana acum Tiraspolul se baza pe Rusia spre a impiedica orice rezolvare a situatiei, invocand in ultima instanta necesitatea prezentei trupelor rusesti in zona "pentru mentinerea pacii", este clar ca Moscova, presata de situatia internationala care o obliga sa adopte pozitie flexibila, da semne privind intentiile sale de a renunta la enclava militara din inima Republicii Moldova, care ameninta deopotriva atat NATO, Uniunea Europeana, cat si Ucraina. Schimbarea de pozitie seamana cu un joc de sah, in care Washingtonul a dat mat Moscovei, dupa ce Ucraina si Georgia s-au pronutat ferm privitor la politica lor externa directionata spre democratiile occidentale. Semnalul ofensivei Departamentului de Stat american l-a dat insusi presedintele George W. Bush, care s-a pronuntat fara echivoc in favoarea reformelor democratice in Rusia, dar mai ales in tarile care au compus pana in urma cu 15 ani Uniunea Sovietica. Presedintele american a marcat, prin prezenta sa in tarile baltice si Georgia, vointa USA de a se implica direct in procesele ample de transformare a Europei intr-un urias spatiu al democratiei, eliberat de spectrul dictaturilor. In cuvantarile sale memorabile, Bush Jr. a sugerat ca si in Belorusia a inceput deja numaratoarea inversa a caderii ultimului regim dictatorial din Europa, dupa ce acelasi fenomen s-a petrecut in Ucraina.

Oficialitatile din Republica Moldova au sesizat corect modificarile care se petrec destul de rapid in zona rasariteana a continentului si nu este de neglijat deschiderea brusca a Chisinaului catre Uniunea Europeana, dupa intalnirea Voronin-Basescu. Presedintele Traian Basescu a reusit sa-l convinga pe omologul sau moldovean ca singura pozitie politica realista spre a scoate micul stat din stanga Prutului din impas este reorientarea spre democratiile occidentale, pasind in acelasi pas cu Romania. Si ca, in fond, singura posibilitate reala de a gasi o formula a unificarii romanilor este stergerea frontierelor artificiale marcate de Stalin in cardasie cu Hitler prin invadarea Basarabiei si Bucovinei, doar in cadrul Uniunii Europene.

Sigur, politicienii de la Bucuresti lasa a intelege ca integrarea Romaniei in UE are o importanta majora din punct de vedere mai cu seama economic. Din perspectiva nationala, insa, sprijinirea Republicii Moldova in demersurile sale de a accede in Uniunea Europeana, intr-un viitor mai indepartat, are o semnificatie cu totul aparte. Chiar daca, asa cum presedintele George W. Bush s-a pronuntat asupra necesitatii indreptarii erorii istorice survenita la Ialta, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ar avea loc un atare eveniment, totul ar dobandi doar o semnificatie pasiva, de factura morala, deoarece modificari de frontiere, in conditiile existentei unor tratate internationale si a autoritatii ONU, nu sunt posibile decat prin acorduri pasnice. Or, este greu de acceptat ideea ca Rusia va ceda de buna voie teritoriile pe care le-a rapit Poloniei in conformitate cu acordurile de la Ialta sau de a reda tarilor baltice regiuni ce le-au apartinut candva acestora. Pe de alta parte, Ucraina care stapaneste ilegal Insula Serpilor, sudul Basarabiei si o parte din Bucovina si Tinutul Herta nu da semne ca s-ar retrage de pe aceste pamanturi romanesti. Solutia apare doar din logica unei Europe unite, democratice, restructurata pas cu pas, de-a lungul urmatoarelor doua decenii. S-ar putea ca acest rastimp sa fie scurtat prin accelerarea proceselor de reforme economice in spiritul democratiei si regulilor Uniunii Europene.

Clasa politica din Republica Moldova se pare ca a inteles ca trebuie sa faca front comun in ce priveste necesitatea integrarii europene. Liderii partidelor politice aflate la putere sau in opozitie au probat ca sunt capabili sa lase deoparte confruntarile politice efemere si sa-si dea mana in numele interesului national. Dupa ce au facut o vizita la Washington, cu totii s-au declarat dispusi a-si insusi o optica in linii mari comuna cel putin asupra unor chestiuni divergente pana acum. Atat puterea, cat si opozitia, si-au declarat public consensul privitor la retragerea trupelor rusesti din Transnistria, crearea unor puncte vamale mixte moldo-ucrainene de-a lungul frontierei dintre cele doua tari, menite sa elimine traficul ilegal indeosebi de arme si stupefiante din Transnistria, in fine, reglementarea problemei transnistrene doar pe baza legislatiei Republicii Moldova, ca preconditii indispensabile ale negocierilor. In acest consens, Chisinaul s-a pronuntat ca negocierile privind problema transnistreana sa aiba ca mediatori nu doar Rusia, Ucraina si OSCE, ci si UE, SUA si Romania. Daca Tiraspolul a exclus din start ca mediatoare Romania, Chisinaul ar putea negocia acest punct de vedere, avand siguranta ca atat UE, cat si USA au puterea de a-si impune punctul lor de vedere sustinut de altfel si de Romania. In linii mari, acesta este refacerea unitatii statale a Republicii Moldova prin indepartarea regimului ilegal al secesionistilor de la Tiraspol. In timp ce Kievul a propus o reglementare pe baza unui referendum sau plebiscit, Bucurestiul sustine Chisinaul in demersul absolut legal al indepartarii intrusilor de la Tiraspol, pe cale politieneasca, actiune posibila doar dupa retragerea trupelor rusesti de ocupatie din zona.

Secesionistii de la Tiraspol au simtit ca zilele le sunt numarate. De altfel, acest sentiment care le da frisoane a fost evocat recent de generalul Antiufeev, seful Securitatii din "guvernul" lui Smirnov. A facut-o fara reticente, cu o temeritate absolut incredibila pana nu de mult. Or, se stie, toate dictaturile din tarile foste comuniste au cazut si datorita defectarii serviciilor de securitate. Acest semnal pe care l-a dat recent securistul sef de la Tiraspol ar putea sa marcheze inceputul debarcarii lui Smirnov, printr-o lovitura de palat sau prin disparitia, intr-o noapte, a tuturor capilor secesiunii tiraspolene. Fugiti de buna voie sau arestati, membrii guvernului lui Smirnov ar da liber procesului legitim de refacere a stabilitatii Republicii Moldova. Totul este posibil si lucrurile s-ar rezolva mai repede decat s-ar putea crede, fara toata tevatura internationala care da bataie de cap cancelariilor, mai ales la Washington si la Moscova. Cu o singura conditie, ca Rusia sa nu faca obstructie. Or, in situatia de fata, Moscova apare plictisita de afacerea transnistreana, interesata mai curand de o apropiere fata de Uniunea Europeana si nu de trasarea unei noi "cortine de fier" la frontierele sale. Analizand aceste aspecte apare destul de transparent demersul generalului de la Tiraspol, care s-ar parea ca este stapan pe situatie, dominandu-l chiar pe Smirnov. Daca ar fi sa-l credem pe Antiufeev, criza transnistreana este deja pe cale de a fi rezolvata din interiorul camarilei lui Smirnov. Ca o fi rodul unei conspiratii condusa de chiar generalul sef al Securitatii sau de un alt varf aflat in umbra, nu mai conteaza. Oricum, ceva se intampla peste capul lui Smirnov, care se agata de puterea ce i-a conferit-o candva KGB-ul.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page