Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Tehnocratia politrucianismului dâmbovitean


    Titlul pare un paradox, unul din numeroasele paradoxuri specifice Romaniei postdecembriste, care – din pricina abundentei – nu mai impresioneaza pe nimeni, asa ca ajung sa se banalizeze in foarte scurt timp. Pai, ori tehnocratie, ori politica, fie ea si in varianta politrucianismului dambovitean!
    Ma rog, asa o fi pe alte meleaguri, unde logica si bunul simt sunt la ele acasa, adica sunt nelipsite din vrerea celor ce au in mana painea si cutitul, obligatoria conditie pentru ca sporul prosperitatii sa invete drumul spre toti cetatenii acelei tari.
    Nu si in Romania tuturor posibilitatilor pentru floarea cea vestita a-nvartitilor far’ de-obraz (ciocoii-talhari si politrucii misei), unde – dupa mai bine de un sfert de veac si sub presiunea strazii – s-a ajuns la mult dorita democratie originala (pardon, oribinala!) de catre Ion Ilici Iliescu si ciracii sai: amestecul de demagogie, plutocratie si ochlocratie (proportiile sunt dictate de imprejurari si interese), care la tanc isi schimba forma ca sa fie in ton cu moda democratica a Apusului, dar in ruptul capului nu se atinge de fondul furocratic al tragediei romanesti postdecembriste, deoarece numai in acest chip anapoda romanii (a se citi grosul romanilor) au sansa istorica sa dea inapoi ca racul si sa se simta tot mai instrainati in propria lor tara.
    (Iata ce afirma Gustave Le Bon in celebra lui carte Psihologia maselor despre ochlocratie, careia – eufemistic – astazi i se spune „presiunea strazii”: „Multimile acumuleaza nu inteligenta, ci mediocritate”; „Actele multimii se afla mai mult sub influenta maduvei spinarii decat sub cea a creierului”, drept urmare „exagerarea multimilor are loc doar in ceea ce priveste sentimentele, nicidecum inteligenta”; „Din momentul in care fac parte din multime, atat incultul cat si savantul devin la fel de incapabili de observatie”, asta nu numai pentru ca „multimea gandeste prin imagini”, ci si fiindca „lipsita de spirit critic, multimea se arata de o credulitate excesiva”; „A declansa o revolutie este intotdeauna mai usor decat a o duce pana la capat”...)
    Trist dar adevarat, romanii din nou s-au lasat trasi pe sfoara de aparenta democratica a caderii guvernului Ponta si a instalarii asa-numitului guvern tehnocratic Ciolos. Oho, si inca ce tehnocratie democratica (sau poate ca invers), cand numele lui Ciolos a fost vehiculat cu cateva luni inainte de mazilirea lui Ponta, iar ungerea lui ca premier nu doar ca a fost agreata, ci chiar impusa de Uniunea Europeana! Tragedia de la clubul Colectiv n-a facut decat sa grabeasca nitel lucrurile. Oricum de ziua nationala a Romaniei erau prevazute proteste si miscari de strada dirijate din umbra de hiperatentele noastre servicii secrete la semnalele venite dinspre marile cancelarii occidentale. Ca doar nu se facea ca Romania aproape integrata politic si complet dezintegrata economic sa mearga inainte cu aceleasi partide doldora de penali plini de bani (oriunde politica se face cu bani, chiar cu bani murdari, dar nu atat de sfidator-grosier ca pe meleagurile noastre!), cand e stiut ca in anul 2019, pentru o perioada de sase luni, ea va prelua sefia Uniunii Europene. Ceea ce ar fi insemnat ca europenii cu staif si plini ochi de principii democratice (mai mult in teorie decat in practica) sa se lase condusi de niste puscariasi sadea, iar americanii sa piarda pariul cu coruptia romaneasca tinuta sub control.  
    Prin urmare, guvern tehnocratic (nesustinut doar de Ponta si ai lui), desi in logoreea numita „Programul de guvernare” nu apar niciunde idei clare si precise de redresare economico-sociala (intr-un an nici nu-i cu putinta, avandu-se in vedere prioritatea numita Legea bugetului si cele doua campanii electorale de anul viitor) si desi membrii cei mai marcanti ai acestui hibrid politico-tehnic au certe afinitati politice (Dacian Ciolos a fost ministrul Agriculturii in guvernul Tariceanu si a ajuns comisar european pe probleme agricole cu ajutorul neprecupetit al fostului presedinte Traian Basescu, Vasile Dancu este membru marcant in PSD-ul clujean, Costin Grigore Borc este apropiat, poate chiar membru al al PNL-ului), iar multi dintre membrii actualului cabinet sunt in primul rand oameni de valoare...ai serviciilor secrete (SRI si SIE).
    In aceste conditii si avand in vedere grija occindentalilor pentru creerea aparentelor de democratie, se poate spune ca mai degraba Romania s-a pricopsit cu un guvern de legatura-umplutura intre coruptele guverne politicianiste anterioare si cel care se va crea dupa alegerile generale de anul viitor.
    Pe scurt, un aranjament care nu doar ca pe moment multumeste Uniunea Europeana (si-a impus omul dorit) si strada (a contribuit la caderea unui guvern mincinos si corupt), ci si partidele politice – le ofera timpul necesar pentru regrupare si cosmetizare, adica pentru a parea altceva decat sunt ele in esenta lor. Caci, vorba romanului, din coada de caine nu faci niciodata sita de matase. Dat fiind putregaiul politic postdecembrist, din actualii politruci n-ai cum sa scoti oameni cinstiti si competenti. Eventual mai abili decat fartatii lor ajunsi pe mana justitiei...

    Sighetu Marmatiei,                                                            
George PETROVAI
                 22 nov. 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page