Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

VISUL POETULUI GHEORGHE A. STROIA SI „SETE” DE VIATA PE RAMURA „VERDE”

Al Florin TENE

Am primit prin posta de la poetul Gheorghe A. Stroia trei carti de poezie cu prietenesti cuvinte, pe care in limita modestiei, reproduc doar o dedicatie: „Cu pretuire, distinsei familii culturale Al. Florin si Titina Nica Tene, o carte despre Aspiratiile si Temerile Vietii. Semnatura autorului, Adjud, 30 iulie 2015”.
 
Cartile, intitulate „Sete”, cu o prefata de Marin Ifrim, „sunt… visez… raman” (carte bilingva, in italiana de Luca Cipolla) si, acelasi volum tradus in limba franceza de Virginia Bogdan, ne dezvaluie un poet a carui eu isi pune problema existentei, croind carare prin sinele dezorientat de avalansa lipsei campiilor “rasfatate de rauri/campiile cu soare lipseau…” (Campiile cu soare lipseau…).

Exista o alunecare aforistica, in partea de jos a micro-poemelor palpita carnea raspunsurilor evidentiate in partea de sus, umpland clepsidra cu lumina cantecelor „nascute/din sunetele ploii…/ copacii murisera de sete.../“ (Copacii murisera de sete…). O rasucire obliga, o pirueta a versului si povestea dansului liric al cuvintelor incepe rotunjindu-se in  setea din spatiul dintre metafore.

Poeziile lui Gheorghe A. Stroia sunt imagini surprinse de ochiul sensibil al poetului, punand intrebari carora le da raspuns. Aceasta poezie se caracterizeaza prin viziunea antropomorfica si daruire in desfasurarea acestei viziuni. Pamantul, padurea, baltile, luna, ordoneaza intreg spatiul, unde contopirea si schimbul elementar par un ritual cuprins de o solara sete: „O sete crunta,/ o sete tot mai aspra/ mi-e din ce in ce mai sete,/ simt, doar, ca mi-e sete,/ o sete incarcata cu flori!/“. Expresia este un ceremonial (Ramura verde), sau imaginea unei „firesti” osmoze, in buna traditie a poeziei noastre, dintre natura si om: „raman/ ramura verde/ impartasita/ cu poame in parg/. (Ramura verde)

Poetul simte nevoia unei „corespondente” cu constiinta lucida, in prezentul sau si qui-pro-quo-urilor sociale si istorice; este nevoia de dialog cu eul sau, ajungand in infernul plangatoarelor salcii fara salcii, fiindca poetul viseaza la „o matca lina/ saltand/ peste pietre”. Acest infern ce-l strabate nu poate fi strabatut decat ramanand „infinitul/ de apa sarata/ cu lacrimi dulci”.

La Gheorghe A. Stroia intelegerea se retrage in superioritatea sa intemeiata ontologic pentru ca universal real din jur cunoscut nu in particularitatea sa, ci in generalitatea sa e impalpabil, intangibil, invizibil: „ardeau in pete mari, vinetii,/ iarba, transformata/ in valvatai purpurii” (Baltile, pline de pesti odinioara…) Tema baltilor o intalnim la Ioan Flora, dar si la Arthur Rimbaud, unde intra in imaginea abstracta a poetului frisonat de mediul inconjurator, din convingerea ca mantuirea ii va veni din sine insusi. Tema mediului inconjurator o gasim la Eugenio Montale in „Lamai” din volumul „Oase de sepie”, unde poetul, asemeni lui Gheorghe A. Stroia, se lasa cuprins de ardoarea scormonitoare a adevarului din mediul inconjurator si sesizeaza starea de libertate a lucrurilor, strict necesara cercetarii secretului lor structural.

Citind volumele colegului de Academie, mi-am adus aminte de cuvintele lui Nietzsche: „Creatia...singurul suras al tragediei noastre”, stropi de intelepciune ce se potrivesc ca o manusa poemelor din cartile comentate.

Remarcam grafica si pictura maestrului humurestean Radu Bercea care suplimenteaza frumusetea, adancind intelegerea poeziilor prin metafora lor, din volumul „Sete”. In cartile comentate descoperim in Gheorghe A. Stroia un poet sensibil, responsabil pentru propietatea cuvantului scris, un talent autentic, dar si un editor pe masura.

 Al Florin TENE
Cluj-Napoca
10 august 2015            
    

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page