Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SCHITE UMORISTICE (52) – O CARTE VALOROASA

Dorel SCHOR

Zilele acestea am revenit din tara de bastina unde am sarbatorit impreuna cu colegii mei de facultate trecerea unei cifre rotunde de la absolvire. A fost un eveniment deosebit, in primul rand pentru ca, in ciuda unei anumite scaderi a memoriei, am recunoscut o multime de figuri interesante, care aminteau in linii mari de tinerii frumosi de pe vremuri. Organizatorii s-au gandit si la acest aspect, ne-au pregatit cate un ecuson cu numele si prenumele, plus si porecla (la cine avea porecla!), asa ca in general nu au fost probleme. Toti erau acum pensionari, dar nu poti trece peste faptul ca unii ajunsesera profesori sau conferentiari universitari, autori de tratate si de manuale, oameni vestiti.

Mi-a facut realmente placere cand s-a apropiat de mine Costica Naiunbon, pe ecusonul caruia scria prof. Dr. Constantin Dragutoiu si m-a imbratisat cu entuziasm. Noi ii spuneam Naiunbon pentru ca nu avea niciodata cartela la cantina si se interesa, la colegi, cine renunta la masa, intamplator. Costica mi-a multumit pentru niste carti pe care i le-am trimis cu dedicatie, in urma cu mai bine de douazeci de ani, carti cu adevarat valoroase si care i-au placut foarte mult.

Cred si eu ca i-au placut foarte mult. Imi amintesc ca mi s-a adresat atunci o doamna, solicitandu-mi o carte de a mea, umoristica, care tocmai aparuse. Doamna era o intelectuala si am fost desigur incantat, ba chiar magulit, dar ceva nu mi s-a parut in regula. De ce? Pentru ca doamna respectiva era de pe la Magnitogorsk, pare-se, si nu stia romaneste nici de leac.

Ei, sigur ca am intrebat-o curios cum se explica faptul ca vrea cartea mea daca nu stie romaneste. Si ea mi-a explicat logic ca are o fiica studenta la Iasi, ca fiica trebuie sa dea cel mai dificil examen cu profesorul Dragutoiu, ca invata zi si noapte, dar ca are mari emotii si ar avea ceva mai mult curaj daca i-ar transmite, ca din partea mea, o carte de la fostul lui coleg. Mi s-a parut logic rationamentul si am scris pe pagina de garda o dedicatie bomba.

Se pare ca stratagema a ajutat, de altfel fiica doamnei era o studenta foarte bine pregatita. De acea, nu m-am mai mirat cand, in anul urmator doamna respectiva mi-a mai solicitat o carte. Fiica ei pregatea lucrarea de diploma la clinica profesorului Dragutoiu. Numai ca eu nu aveam o carte noua, nu aveam cum s-o servesc.
- Nu conteaza, m-a asigurat dumneaei, poate sa fie aceeasi carte, de data asta fara dedicatie, profesorul se va bucura si asa...
Daca prima data nu prea am inteles intentia doamnei, de data asta chiar nu mai pricepeam de loc.
- Aceasi carte? Dar ce, o s-o citeasca de doua ori?
- Ah, nu! E destul daca o s-o frunzareasca... Stie deja unde e cel mai interesant pentru el.

Pe scurt, cu discretie, am aflat secretul urmator: in carte, doamna strecura cateva sute de dolari si putea astfel sa afirme ca e un serviciu facut unui vechi coleg de facultate. Nu exista nici un risc, cartea exista, eu fusesem coleg cu profesorul, profesorul fusese coleg cu mine, eu puteam sa-i trimit orice, totul era foarte bine gandit.

Asa ca nu m-am mirat deloc cand profesorul a afirmat ca i-a placut cartea mea foarte mult, carte pe care o considera deosebit de valoroasa. Sunt chiar sigur ca dintre numerosii mei cititori, lui i-a placut chiar mai mult decat mie.

Dorel SCHOR
Tel Aviv, Israel
17 noiembrie 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page