Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Presedintia, Guvernul si Monseniorul

General Br. (r) Aurel I. Rogojan 
 
Miercuri, 04 Noiembrie 2015

Siguranta cetateanului la puterea minus trei

Catastrofa umanitara care a inspirat, ca de obicei „post factum", concluzia presedintelui Klaus Iohannis, potivit careia „coruptia poate ucide", aduce pe agenda prioritatilor cetateanului aspectele practice ale respectarii Juramantului Presedintelui Romaniei, de catre cel mai inalt demnitar al statului chemat sa vegheze la respectarea Constitutiei si la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Toate guvernele - de la cel condus de Petre Roman, pana la cel care-l conducea Victor Ponta - si ai lor ministri de interne au adoptat, cu pompa propagandistica de rigoare, strategii de ordine publica. „Strategia nationala de ordine si siguranta publica 2015-2020", adoptata prin Hotararea Guvernlui nr. 779/2015,are 20 de pagini, dar nu defineste sfera celor doua concepte directoare din titlu si nu contine nici un cuvant despre siguranta ceateanului, siguranta civica si siguranta publica. In aceasta pastisa a altor strategii, omul, climatul respectarii drepturilor sale, in primul rand a dreptului la viata, climatul sigurantei individului in spatiul public nu se regasesc in conceptul de ordine publica promovat de ministrul afacerilor interne. Un ministru cu ranguri academice , titluri stiintifice si conducator de scoala doctorala in materie. Ce sa inteleaga din acesta atitudine de ignorare a nevoilor sale vitale, cetateanul din ale carui biruri sunt platiti slujbasii statului? Ca nu conteaza, ca viata si celelalte drepturi ale sale sunt un joc al intamparii?!

Punct si de la capat?

Cand Presedintele Romaniei s-a angajat concis si ferm „Punct si de la capat", cetateanul birnic nu a inteles reluarea de la capat a acelorasi metehne politice. Dimpotriva, se astepta ca, dupa trecerea a 300 de zile din mandatul presedintelui, respectiv 25.920.000 de clipe de veghe la buna functionare a autoritatilor publice, administratia sa fie scoasa de sub dictatura incompetentei, a iresponsabilitatii si a permamentului abuz de putere, generate de coruptia politica endemica. Starea de veghe a Presedintelui Romaniei nu s-a activat si suntem nu doar dezamagiti. In popor se coace revolta. Guvernul, fara sa-si propuna eradicarea pacatului originar, mai carpese o lege. Nu pentru a da o solutie rationala si definitiva cauzelor si a ator probleme dramatice de care ar mai putea fi fost surprins, nu din cauza absentei legii, ci din cauza abuzului institutional si legislativ mostenit, creat si incurajat. Azi se amendeaza legea in chestiunea cluburilor, a caror licenta de functionare este un infloritor „business". Maine s-ar putea sa surprinda vreo catastrofa feroviara, din cauza neintretinerii cailor ferate. Se va constata ca si in acest domeniu, de 25 de ani, s-a tot dereglemntat in numele descentalizarii, fexibilizarii, al subsidiaritatii si drenarii alocatiilor bugetare de la siguranta circulatiei in conturile ciupercariei de societati ale unei clientele politice din subteranele societatii. Poimaine s-a putea cada o retea nationala de transport si distributie a energiei electrice, din cauza ca „investitorii strategici" nu si-au onorat obligatiile contractuale de refacere a infrastructurii. Si tot asa, rand pe rand, guvernul va carpi legi, fara nici-un orizont asupra ansamblului vulnerabilitatilor de securitate ale infrastructurilor critice. Asta, fiindca „alesii" nu legifereaza pentru nevoile alegatorilor, ci pentru satisfacerea intereselor clanurilor transpartinice si perpetuarea puterii. Aceasta realitate, desi dureaza de sfert de veac si doare permanent, a devenit un „modus vivendi", din care dam semne de trezire doar cand ticalosia puterii devine criminala si-i platim tributul in vieti omenesti.

La o prima evaluare, trei institutii, fiecare cu legea ei, Politia locala, care are un departament al disciplinei constructiilor, Pompierii, care ar trebui sa controleze masurile de prevenire a incendiilor si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta , care in logica ratiunii sale nu ar trebui sa se ocupe de cluburi, baruri si altele asemenea, ci efectiv cu urgentele majore, sunt la concurenta pentru a iesi, cat de cat onorabil, daca este posibil, dintr-o situatie exploziva politic, de care aceste institutii sunt realmente depasite. Conceptual-juridic, structural-organizatoric si sub aspectul pregatirii si managementului resurselor umane (sa ne amintim de fraudele penale de proportii in chestiunea angajarilor si concursurilor pentru promovare). Guvernul se sforteaza din rasputeri sa dreaga busuiocul, dar gafeaza din nou. Ofera ajutoare familiilor indoliate. Cincii mi de lei pe cap de decedat ! De ce ajutoare si nu despagubiri? De ce din bugetul public si nu din punga vinovatilor? De ce nu din asigurarile pentru risc de accidente pe care proprietarii de localuri de „distractii periculoase" ar trebui sa fie obligati sa le incheie? Implicarea Guvernului este fireasca, date fiind proportiile tragediei, dar motivata de vinovatiile acoperite intr-o administratie publica falimentara, in fruntea carei s-a aflat, pana nu demult, Liviu Dragnea, nou unsul presedinte al P.S.D., cel distins de Patriarh cu „Medalia Sfintii Martiri Brancoveni", cand un sobor de preoti, in frunte cu patriarhul, i-au cantat, conform cutumei bisericesti, „Vrednic este!" Vrednic la ce?! In ziua a cincea dupa tragedie, trei preoti au venit in multimea de la locul sinistrului, pentru a oficia un serviciu religios. Dar asta, numai dupa ce Monseniorul Ioan Robu a fost acolo cu trei zile inainte, iar Prea Fericitul Patriarh Daniel a fost poftit de vocea opiniei publice sa coboare din limuzina si sa-i timita pe slujitorii Domnului printre cei in grea suferinta. Monseniorul a facut ce trebuia. Patriarhul a folosit prilejul pentru dojana, reprosuri si reactii nervoase...

Candva un clovn politic, acum primar, cel dintai responsabil de tot ce se intampla in sectorul administrat, incearca sa-si cumpere iertarea, promitand ridicarea unui monument in memoria victimelor. Multe zeci de mii de tineri au iesit in strada si cer demisii. Vocea strazii, este numai una: „Jos!" Sfidarea vocilor indreptatite ale strazii nu-i nimanui de folos.
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page