Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Generalul Iulian Vlad, erou sau tradator?” (5)


General Br. (r) Aurel I. Rogojan 

„Opera” lui Corvin Lupu un altfel de fals despre evenimentele din decembrie 1989 - Note de lectura

„Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose” - Calomniati, calomniati, ceva tot va ramane. (Beaumarchais, „Barbierul din Sevilla”)

4. Corvin Lupu, Tradarea Securitatii in decembrie 1989, Bucuresti, Ed. Elion, 2015, p. 163-164

„Gl.bg. S.R.I. (r) Aurel Rogojan afirma ca serviciile speciale straine care au evaluat contextul european din 1989, au concluzionat in mod eronat ca Securitatea si fortele de ordine publica ale Ministerului de Interne din Romania nu vor permite inlaturarea dictaturii de tip sultanic a lui Nicolae Ceasescu. El aprecia acest fapt ca pe o eroare descalificanta pentru aceste servicii. Gl. Rogojan sugereaza, chiar sustine, ca, in conformitate cu aceste evaluari eronate, serviciile straine au conceput „planuri grave si extrem de periculoase, care puteau impinge Romania intr-un razboi civil distrugator al statalitatii nationale si integritatii sale teritoriale. Astfel, gl. Rogojan ne sugereaza ca generalii loiali lui Nicolae Ceausescu s-au pozitionat de natura sa catalizeze acele forte „distrugatoare” pentru Romania. In acest fel, foarte subtil, pentru cei avizati, gl. Rogojan scuza tradarea si acuza pe cei care nu au tradat, sugerandu-ne ca ar fi fost pericole mai mari pentru tara, daca Ceausescu nu ar fi fost tradat si inlaturat. Nu-l contrazicem pe Aurel Rogojan, pentru ca ne aflam pe terenul istoriei contrafactuale, unde orice supozitii sunt posibile. Insa, pentru o analiza completa, noi spunem ca trebuie reflectat si asupra modului in care se vad lucrurile in sensul invers. Ne referim la faptul ca , atat pe plan intern, cat si pe plan international, Ceausescu era identificat la acea ora cu Romania, ceea ce poate conduce la interpretarea ca, tradandu-l pe Ceausescu, Securitatea a tradat Romania, cu atat mai mult cu cat in evenimente, Securitatea a actionat in aceiasi directie cu fortele straine care au agresat asimetric Romania. Securitatea nu avea nici o indreptatire sa ia o decizie cu asemenea urmari istorice ca aceea de a trada conducerea statului si de a coopera cu forte straine si romanesti (sic!) pentru a rasturna conducerea statului. ”

Este inafara oricarui dubiu ca atunci cand autorul afirma „gl. Rogojan ne sugereaza...”, nu face altceva, decat sa substitue adevarul cu o supozitie falsa si tendentioasa.Ce mai face generalul Rogojan, in opinia autorului „Tradarii Securitatii [...]” ?! „[...] foarte subtil, pentru cei avizati, gl. Rogojan scuza tradarea si acuza pe cei care nu au tradat, sugerandu-ne ca ar fi fost pericole mai mari pentru tara, daca Ceausescu nu ar fi fost tradat si inlaturat”.Suntem, din nou, pe terenul asertiunilor fals-tendentioase, ori al incapacitatii de a se citi si intelege corect un text cat se poate de clar. Generalul Rogojan, cand se refera la pericole, are ca premisa avertismente externe explicite cu privire la montarea unei confruntari violente intre Armata si Securitate, care ar fi putut amorsa un razboi civil si determina ocupatia militara din partea vecinilor revizionisti si dezmembrarea teritoriala a Romaniei.Nu putem lasa neobservat faptul ca insusi autorul „Tradarii [...]”,la paginile 20- 21 ale operei sale, mentioneaza asteptarile Ungariei si ale Iugoslaviei de pe urma dezmembrarii Romaniei, dupa ce in paginile anterioare se refera la precedentele celor trei rapturi terioriale din anul 1940!

5. Corvin Lupu, Tradarea Securitatii in decembrie 1989, Bucuresti, Ed. Elion, 2015, p. 165

„Gl. Rogojan prezinta o serie de rapoarte adresate sefului statului prin care se justifica faptul ca Nicolae Ceausescu ar fi stiut ca i se apropie sfarsitul (s.n.).Personal cred ca gl. Rogojan supraliciteaza niste realitati, carora noi le contestam, eventual dimensiunea.[...] Eu cred ca sefu Securitatii, impreuna cu tradatorii din Armata, au influentat decisiv evenimentele, configurand, in mare masura. Desigur, impreuna cu serviciile secrete straine implicate, forma lor finala”. Filologul improvizat in istorie se refera la Capitolul V - Departamentul Securitatii Statului i-a furnizat lui Nicolae Ceausescu toate informatiile necesare intelegerii cursului implacabil al evenimentelor din volumul „1989 Dintr-o iarna in alta... Romania in resorturile secrete ale istoriei”, editia a II- a, Baia Mare, Ed. Proema, 2009, pag. 45-49, depre care este de mentionat ca generalul Rogojan nu „justifica” ceva anume si nici nu „supraliciteaza niste realitati”, ci doar enumera un numar de 11 informari din intervalul 7 noiembrie-12 decembrie 1989, dupa cum urmeaza:

1. DSS nr. 00275/07.11.1989 privind intalnirea de la Malta: „Cele doua parti vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sfe­relor de influenta [...] problema exercitarii de noi presiuni coordonate asupra acelor tari socialiste care nu au trecut la aplicarea de reforme reale... Statele vest-eu­ropene sa aiba un rol sporit in influentarea situatiei din Europa de Est [...] In ceea ce priveste Romania, va fi foarte greu, date fiind par­ti­cu­laritatile proprii [...] care exclud posibilitatea producerii unei re­volutii de catifea [...]”.

2. DSS nr. 00252/793/07.11.1989 privind intalnirea Kohl - Mitterrand: „S-a stabilit sprijinirea unui front comun al fortelor de opozitie din tarile socialiste [...]”.

3. MApN - Directia Informatii a Armatei - Telegrama 015771/09.11.1989: „Ungaria actioneaza in scopul destabilizarii situatiei politice interne din Romania, cu prioritate in Transilvania... Simultan cu provocarea unor demonstratii, [...] Ungaria are intentia sa provoace incidente la granita... care sa degenereze intr-un conflict militar... Acest scenariu se va realiza cu stirea U.R.S.S. si cu sprijinul Austriei...”.

4. DSS nr. 00286/11.11.1989 - „Dupa reuniunea la nivel inalt a NATO, care a avut loc la Bruxelles, Guvernul Olandei are in vedere ca, in relatiile cu Romania, sa promoveze toate formele active de stimulare a propagandei negative si de sustinere a actiunilor protestare [...]”.

5. DSS nr. 00444/814/14.11.1989 - „« Trust Organization », recent infiintata de C.I.A., are intre obiective: incurajarea si sprijinirea miscarilor disidente din tarile socialiste; masuri active de organizare si dirijare a actiunilor emigratiei; organizarea de ac­tiuni de opozitie fatise si folosirea ca ofiteri de legatura si instructori a fostilor membri ai serviciilor de informatii care au tradat [...]. « Trust Organization » isi va concentra activitatea cu preponderenta in directiile Romaniei si Cehoslovaciei”.

6. DSS nr. 00260/16.11.1989 - Initiativa presedintelui Frantei de a convoca reuniunea de urgenta la Paris a sefilor de stat si de guvern ai tarilor membre ale Pietei Comune, cu scopul „sporirii rolului aces­tora in destabilizarea si schimbarea re­gimurilor politice din tarile socialiste, incurajarii directe a constituirii nemul­tu­mitilor si protestatarilor in mase de ma­nevra [...)”.

7. DSS nr. 00262/22.11.1989 - Reuniunea de la Paris convocata din initiativa presedintelui Frantei: „In contextul pozitiilor comune si a actiunilor concertate ale S.U.A. si U.R.S.S., cu privire la Romania se preconizeaza [...] crearea unei tensiuni interne destabilizatoare prin folosirea unei stari de nemultumire si incitari in mediul minoritatii maghiare [...]”. (n.a. - Era oare scenariul care l-a avut ca protagonist pe preotul reformat László Tokés?! Anterior - desi au fost dovedite actiunile ilegale impotriva securitatii statului savarsite de László Tokés, atestate si de interceptarea, la controlul trecerii frontierei, a unei chitante olografe pentru primirea sumei de 20.000 lei, ascunsa in plafoniera autotu­rismului cu care calatoreau legaturile sale din Ungaria, Nicolae Ceausescu nu a aprobat sesizarea instantei de judecata).

8. DSS nr. 0086/27.11.1989 - Declaratia consilierului prezidential sovietic Oleg Bomogolov privind „caracterul ireversibil si de generalitate al procesului care se desfasoara in unele tari est-europene si optimismul cu care este privita evolutia viitoare a Romaniei”.

9. DSS nr. 00277/02.12.1989 - Declaratie a presedintelui George H. Bush: „As dori sa vad unele actiuni si in aceasta tara. [...] Am trimis in Romania un nou ambasador... L-am trimis in Romania tocmai pentru ca este un om ferm si intransigent”.

10. DSS nr. 00288/12.12.1989 - Declaratia presedintelui Frantei la incheierea reuniunii la nivel inalt de la Strasbourg: „Pro­blema unor provincii... nu trebuie sa se omita existenta divergentelor intre Un­garia si Romania in chestiunea Transilvaniei... sau problema Basarabiei... Franta si U.R.S.S. trebuie sa-si reia rolul de a asigura echilibrul in Europa”.

11. DSS nr. 0610/12.12.1989 - „In mediile emigratiei maghiare din Occident, dar si in cercurile guverna­mentale de la Budapesta se vehiculeaza ideea reanalizarii in forurile internationale a statutului actual al Transilvaniei, dupa ce etnicii unguri din Ro­ma­nia vor actiona pentru autonomie si intemeierea unui nou stat independent, suve­ran si neutru - Ardealul - sau pentru inglobarea Transilvaniei intr-o federatie”.

Nimic in plus si nici nu era vorba despre apropierea sfarsitului lui Nicolae Ceausescu, ci a sistemului global socialist. Atunci de unde si pana unde simte Corvin Lupu sa fie de alta parere, sa provoace o polemica, daca generalul Rogojan nu a adaugat consideratii personale, ci doar a prezentat faptele asa cum le releva informatiile?! Autorul „Tradarii Securitatii [...]” comite o noua recidiva in materie de deontologie a cercetarii istorice, consecvent regulii de aur„Repeta minciuna pana cand si tu incepi sa crezi ca este adevar”. Nu putini m-au intrebat unde este „racordat” Corvin Lupu pentru a fi determinat la un astfel de demers? Raspunsul este simplu de rostit, dar, spune maxima „Veritas odium parit!”. Si cum nu dorim sa se nasca inca o ura, am preferat sa nu raspund.

6. Corvin Lupu, Tradarea Securitatii in decembrie 1989, Bucuresti, Ed. Elion, 2015, p. 23

„[...] privitor la ceea ce scriem despre tradarea comandantilor Securitatii, cea mai mare parte din argumentatie este insotita si sustinuta de declaratiile unor cadre e securitate, toti fiind ofiteri superiori si generali, inclusiv declaratii ale unor sefi ai structurilor nationale ale Securitatii, inclusiv ale gl.-ului Iulian Vlad, care a recunoscut ca a tradat.”Oricine va cauta in cele 302 pagini ale cartii asemenea declaratii si sustineri ale [...] „unor cadre e securitate, toti fiind ofiteri superiori si generali, inclusiv declaratii ale unor sefi ai structurilor nationale ale Securitatii[...]” nu le va gasi. Nu citeaza pe nimeni, nu indica vreun nume. Este adevarat, insa, ca autorul a avut o oarecare abilitate de a anticipa absenta dovezilor unei astfel de grave afirmatii : „[...] nu am adus toate argumentele in sprijinul celor afirmate, pentru ca nu am dorit sa ingropo esentialul in prea multa factologie [...]”.

7. Corvin Lupu, Tradarea Securitatii in decembrie 1989, Bucuresti, Ed. Elion, 2015, p. 2 s.a.

Autorul, in repetate randuri, face mentiunea ca agresiunea straina din decembrie 1989 a fost una asimetrica. Aceasta inseamna un inamic fara uniforma sau legitimatie de agent al unui serviciu strain, fara loc de statie, putand fi oriunde si oricand, cu acoperiri legale, ce le puteau justifica prezenta si preocuparile, iar numeric - daca avem in vedere statisticile „post factum”- putea reprezenta 2-3 divizii. Acestea fiind parte dintre caracteristicile agresiunii asimetrice, atunci in ce logica mai sustine autorul (op. cit., pag. 34) ca daca „primii 10-50-60 de provocatori de la casa parohiala a lui Laszlo Tokes [...] ar fi [...] pur si simplu luati pe sus [...] totul era terminat” si ca era acesta „un scenariu pentru situatia in care conducrea Securitatii nu ar fi tradat [...]?!Sirul exemplelor de acest fel ar putea continua. Dar, consideram ca, ar fi mult mai folositor, ca dezbaterile in acest caz flagrant de abandon al deontologiei cercetarii istorice, dar si in multe altele, ar trebui comutate in zonele din competenta autoritatilor publice indrituie a veghea si stopa infiltrarea imposturii in cluburile academice.

Grafica, Ion Maldarescu
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page