Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Persoana si Lucrarea Duhului Sfant in Patristica Preniceeana

CAPITOLUL III

PERSPECTIVA TEOLOGICA ASUPRA PNEUMATOLOGIEI PRE-NICEENE

Continuare din editia precedenta

Sfantul Duh nu este numai o Persoana divina, cu atribute divine ci face si lucrarile lui Dumnezeu. Teologia Nou Testamentara nu este saraca nici in acest aspect al dumnezeirii Lui. Astfel El este Autorul regenerarii noastre (Ioan 3:5), partasia Lui ne ridica si ne da viata (2 Cor. 13:14). El glorifica pe Hristos (Ioan 16:14) si ne sigileaza pentru mostenirea eternitatii (Efes. 1:13). El ne confera siguranta mantuirii (Rom. 8:16) si rodeste in noi caracterul vietii din Dumnezeu (Gal. 5:22-23). Sfantul Duh Se roaga pentru noi cand nu stim cum sa ne rugam (Rom. 8:26), iar ca sa poata sa faca toate aceste lucrari, El trebuie sa fie omniscient, omniprezent si omnipotent. Adica El trebuie sa fie Dumnezeu. Si este.

Fiind Dumnezeu El are Cuvantul vietii (Fapte 1:16) si puterea de a comunica oamenilor aceste Cuvinte. Imparatul David a fost constient despre acest adevar in legatura cu Sfantul Duh (2 Samuel 23:2). De fapt, Scriptura este lucrarea Duhului Sfant (2 Petru 1:20-21) si aceasta nu poate fi inteleasa de minte omeneasca decat sub directa invatare si inspiratie de la Duhul Sfant (1 Cor. 2:13). Asa stand toate lucrurile despre El, Duhul Sfant primeste inchinarea credinciosilor lui Dumnezeu. Noul Testament vorbeste despre asistenta Duhului pentru credinciosii in actul inchinarii sfinte (Rom. 8:8) si cere expres ca inchinarea credinciosilor sa fie in Duhul (Filipeni 3:3). Rugaciunea, cantarea si binecuvantarea lui Dumnezeu trebuieste facuta in Duhul (1 Cor. 12:15-16 ; Iuda 20). Daca avem partasie cu Tatal si cu Fiul si cu Duhul Sfant, atunci partasia aceasta care implica negresit si inchinarea credinciosului, vorbeste fara indoiala despre o inchinare reala pe care trebuie s-o aducem Sfantului Duh (2 Cor. 13:14). Prin urmare, teologia Nou Testamentara pe care Parintii Apostolici si Parintii Bisericesti pre-niceeni au avut-o ca model in ce priveste cunoasterea Sfantului Duh este o teologie in cel putin cinci dimensiuni:

- Numele lui Dumnezeu sunt aplicate Sfantului Duh

- Atributele lui Dumnezeu apartin Sfantului Duh

- Lucrarile lui Dumnezeu sunt in economia Sfantului Duh

- Cuvintele lui Dumnezeu sunt in autoritatea Sfantului Duh.

- Inchinarea adusa lui Dumnezeu este proprie si Sfantului Duh.

Cei ce vor studia patristica pre si post niceana, trebuie sa urmareasca aceste aspecte teologice in scrierile Parintilor Bisericesti. Investigatia acestui autor pentru aceasta lucrare, reveleaza din abundenta existenta invataturii despre Persoana si lucrarea Sfantului Duh, in paralel cu cea a Tatalui si a lui Iisus Hristos. Inainte de a privi in patristica pre-niceana din aceasta perspectiva trebuie afirmate doua adevaruri despre teologia acestei perioade. Primul, este acela ca Biblia coroboreaza cu sistemul teologic al Bisericii primare. Al doilea adevar, este acela, ca daca Istoria Bisericii poate verifica daca o doctrina oarecare - cum este cea despre Persoana si lucrarea Sfantului Duh, a fost invatata intr-o anumita perioada, Istoria Bisericii nu poate stabili daca acea doctrina a fost curata sau eretica. Singura, Sfanta Scriptura este standardul dupa care se determina daca o doctrina este in credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (2 Tim. 3:16-17 ; Iuda 3), si care credinta ne duce la jertfa ispasitoare a Marelui nostru Domn si Mantuitor Iisus Hristos (1 Ioan 1:7 - 2:2 ; Fapte 4:12), la dragostea lui Dumnezeu Tatal (Ioan 3:16), la harul innoitor al Sfantului Duh (Ioan 16:8-11 ; 1 Petru 1:2 ; Tit 3: 5), la puterea datatoare de credinta a Cuvantului Scripturii (Rom. 10:17; 1 Petru 1:23 ; Iacov 1:18), si la traditiile sfinte si biblice invatate de la mai marii nostri (2 Tim. 2:1-2 ; 1 Cor. 15:1-4). Faptul acesta este cu atat mai important azi, cu cat grupari eretice cu radacini in arianism si modalism (cum sunt martorii lui Iehova, Unitarienii, Penticostalii Unitarieni etc.) , vor recurge la izvoare istorice timpurii, pentru a-si legitimiza erezia, dar vor calca in picioare Cuvantul cel sfant precum si harul Sfantului Duh. (Evrei 3:12 ; 13:9 ; 10:29).

Scrierile Bisericii primare acorda atentie sfanta Persoanelor din Trinitate. In anul 375, Sfantul Vasile cel Mare, citandu-l pe Clement scria: "Dupa cum Dumnezeu (Tatal) este viu, si Iisus Hristos este viu si Sfantul Duh traieste (etern) si Care sunt credinta si speranta celor alesi... Care este greutatea cuvintelor lui Clement, pe care Sf. Vasile cel Mare le insuseste in crezul sau? Implicatia este una de egalitate in Trinitate. In Vechiul Testament, expresia aceasta apartinea numai lui Dumnezeu iYahweh (Osea 4:15 - "Viu este Domnul!"; la fel 2 Samuel 2:27). Implicatia folosirii este mare. Cum se va folosi o astfel de expresie daca nu se credea ca Iisus si Sfantul Duh sunt deopotriva cu Tatal, Dumnezeu din Dumnezeu Adevarat? Tocmai o astfel de convingere, superimpusa peste ereziile ariene si sabeliene, au condus pe Sfintii Parinti la formularea Crezului nicean, respectiv Simbolul niceoconstantinopolitan din anul 381. Obiectiunea Unitarienilor la astfel de pasaje in Parintii Apostolici si in Parintii Bisericesti este nefondata. Comentand acest pasaj marele teolog J. B. Lightfoot afirma fara prejudecati:

Ceea ce trebuie observat aici sunt doua adevaruri. Primul - pentru juramantul tipic Vechi Testamental - "viu este DomnuliYaheh", gasim (in Parintii Apostolici si Bisericesti) o substituire corecta a acestei expresii pentru Sfanta Trinitate. Al doilea - Aceasta Trinitate este declarata astfel ca fiind obiectul sau fundamentul credintei si sperantei crestine.

In textul grecesc al Primei Epistole catre Corinteni a Sfantului Clement, dumnezeirea este vazuta distinct in cele Trei Persoane din Trinitate. Fiecare Persoana este introdusa cu articol hotarat, indicand individualitatea si independenta Existentiala (HO THEOS ... HO KURIOS IEISOUS CHRISTOS ... TO PNEUMA TOU THEOU TO HAGION - (1 Corinteni 58:15). Pentru Sf. Ignatie Teoforul, Sfantul Duh este activ in nasterea Mantuitorului Iisus si in punerea temeliei Bisericii lui Hristos. Astfel, Sf. Ignatie scrie: "Caci Dumnezeul nostru Iisus Hristos S-a intrupat in pantecele Mariei potrivit unui plan, din samanta lui David dar si de la Duhul Sfant " (Ignatie catre Efeseni 18:2). Scriind Filadelfienilor, el afirma: "Ignatie... Bisericii lui Dumnezeu Tatal si a Domnului Iisus Hristos... cu episcopul si cu preotii cei dimpreuna cu el si cu diaconii randuiti dupa gandul lui Iisus Hristos, pe care, potrivit vointei sale, i-a intarit cu intemeierea prin Sfantul Lui Duh" (Ignatie catre Filadelfieni 1:1). In scrierile apocrife, cum sunt Faptele lui Ioan, se poate vedea o doxologie impresionanta, in care, potrivit traditiei pauline din 2 Corinteni 13:14, Trinitatea este adorata fara rezerve doctrinare. Autorul acestei scrieri declara:

Glorie Tie, Tata

Glorie Tie, Logos (Sfant)

Glorie Tie, (Sfinte) Duh (Faptele lui Ioan 94).

Aceasta doxologie in care se recunoaste cu evidenta de netagaduit in Faptele lui Ioan, apare de doua ori in aceasta scriere:

Atunci Ioan si-a ridicat mainile si cu inima inaltata (spre cer) a zis Domnului: "Glorie Tie, Isuse al meu, Tu Singurul Dumnezeu al adevarului ..." (43)...

Glorie Tie, Tata,

Glorie Tie, Cuvant (Sfant)

Glorie Tie, Sfinte Duh. Amin . (51).

Literatura eclesiastica a Bisericii Primare, fie ea a Parintilor Bisericesti fie apocrifa, reveleaza fara nici o indoiala ca Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Sfantul Duh erau adorati si Li se aducea inchinare ca Singurului si adevaratului Dumnezeu. Botezul in apa si juramantul era facut in Numele lor divine, dupa randuiala Vechi Testamentara, dand greutate doctrinara si juramantului nu numai botezului. Este drept ca dumnezeirea Fiului este afirmata cu convingere in aceasta perioada, dar nici dumnezeirea Sfantului Duh nu poate fi chestionata in scrierile lor.

Va urma

Lazar Gog

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page