Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Generalul Iulian Vlad, erou sau tradator?” (4)

General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

„Opera" lui Corvin Lupu un altfel de fals despre evenimentele din decembrie 1989
- Note de lectura -

„Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose" - Calomniati, calomniati, ceva tot va ramane. (Beaumarchais, „Barbierul din Sevilla")

„In data de 18 decembrie a, cand avea loc actiunea puternica a Armatei si Militiei impotriva unor provocatori straini si a unor complici romani ai lor, gl. Iulian Vlad a discutat telefonic cu col. Filip Teodorescu, aflat la Timisoara, despre provocarile agentilor sovietici si a ordonat « Nu mai iesiti din sediu, ca sa nu se puna pe seama voastra provocarile lor (ale strainilor n.a.). si sa nu-l puna pacatul pe careva, daca trebuie neaparat sa iasa, sa aiba arma asupra sa. Asta v-am spus-o de la inceput ». Din aceasta marturie a generalului Aurel Rogojan, reiese ca generalul Vlad avea cunostinta de provocarile strainilor de la Timisoara, a caror neutralizare era de competenta D.S.S. Era un atentat la securitatea nationala, iar generalul Vlad a ordonat neimplicarea institutiei".

Spre deosebire de filologul istoric Corvin Lupu, nu am facut relatari inafara contextului si fara a carui prezentare nu poate fi descifrata semnificatia faptelor cu valoare de informatie. Din ce context a extras Corvin Lupu cele trei propozitii ale generalului Vlad si de ce in „cercetarea stiintifica", pe care pretinde ca a realizat-o, a omis raportarea faptelor la context? Nu este aceasta coroborare un pas obligatoriu, inaintea interpretarii faptelor si a desprinderii concluziilor?! Daca privim contextul, asa cum l-a prezentat generalul Aurel I. Rogojan, concluziile vor fi altele. Iata ce contex este prezentat in „1989 Dintr-o iarna in alta... Romania in resorturile secrete ale istoriei", editia a II-a, Baia Mare Ed. Proema, 2009, pag. 66-68: „Intensificarea fluxului turistic inspre Romania a fost sesizata ceva mai devreme de unitatile teritoriale ale DSS din judetele Botosani si Suceava. Controlul strai¬nilor era, insa, in gestiunea structurilor specializate ale Ministerului de Interne, aflate in subordinea lui Tudor Postelnicu (s.n.). Statistic, rezulta un « du-te-vino » permanent pe teritoriul Romaniei a unui minim de 30.000 si a unui maxim de 67.530 de persoane (in luna decembrie 1989 si numai din U.R.S.S.). In decembrie 1988, intrasera in Romania 30.879 de persoane (din U.R.S.S.). A avut loc o stranie intensificare a tu-rismului fara... obiective turistice! Unitatile teritoriale ale D.S.S. din judetele: Arad, Braila, Brasov, Caras-Severin, Covasna, Cluj, Timis s.a. au raportat aflu¬xuri masive si suspecte de „coloane turistice auto", preponderent cu persoane din U.R.S.S, Ungaria si Iugoslavia.

La jumatatea lunii decembrie, „tu¬ris¬tii sovietici" afluiau masiv in Ro¬ma¬nia din toate celelalte tari limitrofe. Nota comuna si, in acelasi timp, ostentativa a coloanelor de turisti era ca toti se deplasau cu autoturisme „Lada" nou-noute, parca atunci scoase din fabrica pentru rodaj. Serviciul de contraspionaj de la Timisoara a sesizat ca, in zilele premergatoare datei de 16 decembrie 1989, dinspre Iugoslavia au intrat numeroase coloane de cate 20-30 de autoturisme... cu rusi si unguri, ajungandu-se la cifre de ordinul sutelor, apoi al miilor. Cei in cauza nu au solicitat cazare hoteliera, preferand sa se raspandeasca in orase si sa stea in masini. Acesti numerosi „turisti speciali" realizau un fel de „ocupatie" pe trasee si in orase dintre cele amintite anterior. si unde s-au constatat provocari diversioniste. Practic, nu se mai putea face nimic. In aceste imprejurari, ori se inchideau granitele, ori erau retinuti si se isca un conflict politico-statal. O asemenea situatie impunea o hotarare ce trebuia luata la cel mai inalt nivel al conducerii statului (s.n.)".

Nota: Nicolae Ceausescu a luat o decizie, in acest sens, doar in seara zilei de 20 decembrie 1989, dar, ministrul de interne, Tudor Postelnicu a dispus, in dimineta zilei urmatoare, ridicare interdictiei in ceea ce priveste Uniunea Sovietica.

„Cu vreo 70.000 de slujnice si guvernante - amante, viticultori, gra¬di¬nari, morari si comercianti - ocupase si Stieber, spionul Kaiserului, Franta, pana la ocupatia militara efectiva in 1871. In noaptea de 16-17 decembrie, o asemenea coloana s-a deplasat cu sco¬pul de a intra in Timisoara. A fost interceptata si determinata sa ocoleasca orasul, dar o parte din masini a scapat, reusind sa intre... Colonelul Filip Teodorescu a avut in ordinul sau de misiune la Timisoara si sa se asigure ca fortele de ordine vor inchide accesul in oras al autoturismelor cu asa-zisii turisti sovietici. Generalul Vlad l-a intrebat, in dimineata zilei de 18 decembrie, cum a fost a executat ordinul. Colonelul Teodorescu a raportat ca nu au existat fortele necesare pentru inchiderea accesului prin Calea Buziasului, deoarece generalul Nuta a intervenit in repartizarea militienilor si a ramas descoperita directia respectiva de acces in Timisoara. Generalul Vlad l-a atentionat si l-a intrebat:
- si au intrat?
- Au intrat cam trei-patru autoturisme, cu 2-3 ocupanti fiecare.
- si ce au facut?
- Nu stim.
- Iti spun eu. si-au facut treaba si au trecut dincolo. Nu mai iesiti din sediu, ca sa nu se puna pe seama voastra provocarile lor. si sa nu-l puna pacatul pe careva, daca trebuie neaparat sa iasa, sa aiba arma asupra sa. Asta v-am spus-o de la inceput".

Acest ordin al sefului Departamentului Securitatii Statului, afirma cel ce se semneaza Corvin Lupu, „[...] a fost un act de tradare fatisa in favoarea inamicului care ne-a calcat tara si care actiona pentru rasturnarea conducerii statului". Nimic mai fals si mai tendentios! In situatia creata, daca Securitatea ar fi fost identificata in strada, se gasea imediat cine sa aprinda fitilul si sa detoneze bomba amorsata a tulburarilor care sa justifice interventia militara straina, in format, de aceasta data, conventional. De altfel, ofertele externe, in acest sens, au venit imediat ce s-a lansat diversiunea ca Securitatea il apara pe Ceausescu, in timp ce Armata este cu poporul si, chipurile, ar fi depasita de situatie. Intuitia profesionistilor lumii informatiilor secrete se bazeaza pe experiente solide, verificate de istorie. Generalul Iulian Vlad, spre deosebire de cercetatorii inchipuiti ai istoriei, chiar a studiat temeinic tacticile de actiune subversiva ale serviciilor speciale ale statelor membre ale Tratatului de la Varsovia in evenimentele din Ungaria (1956), Cehoslovacia (1968), era cu informatiile la zi, uneori chiar in avans, in legatura cu evolutiile din Polonia (1979-1989) si, nu in ultimul rand ca importanta, stia si ce relationare exista intre evenimentele din decembrie 1989 din Romania si invazia americana in Panama, din 20 decembrie 1989.

Secretele serviciilor straine pe care chipurile, dupa Corvin Lupu citire, le-ar ascunde ofiterii fostei Securitati sunt „loc comun". Nu exista nici un adevar care sa poata fi ascuns. Exista doar izvoare necercetate, ori nedecriptate. Dupa cum exista limite de bun simt si indatoriri de respect fata de opinia publica. Ofiterii fostei Securitati sunt, intr-o masura mai mare sau mai mica, detinatori de date si/sau informatii secrete. Particularitatea informatiei secrete este aceea ca, daca nu este intarita de un suport material cu forta juridica probanta, nu poate fi lansata in spatiul comunicarii publice, decat daca premeditat se voieste practicarea razoiului informational, ori compromiterea secretului inainte de a putea deveni o dovada.

Nu ne propunem sa polemizam cu autorul „Tradarii Securitatii [...]", caci minciuna absoluta nu trebuie dezmintita, decat daca tii cu tot dinadinsul sa o legitimezi ca adevar. Opusul este regula de aur a dezinformarii, temeinic insusita de cei care o folosesc.
- Va urma -

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page