Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Amanta lui Dracula, primul tabloid medieval

  Fragmente din  Amanta secreta a lui Dracula, Katharina din Corona, volum aparut la editura Miranda, sub semnatura jurnalistei Ileana Gafton Dragos. Cercetarea arhivistica si istorica a fost realizata de de istoricul brasovean Diana Krausser.

 
„Katharina din Corona ” reprezinta de fapt unica legenda medievala a orasului, cu un subiect bine definit si cu sambure istoric real documentar si toponimic. Datorita populatiilor care veneau permanent aici si auzeau aceasta legenda din multiple surse, povestea amantei secrete a lui „Dracula” s-a raspandit in sute de variante, relatate prozaic, conform nivelului de intelegere din acele timpuri si cu numele distorsionate, uitandu-se in timp personajele reale care au stat la originea ei.

Diana Krausser vine cu o serie de documente din care rezulta faptul ca Dracula ar fi avut o dragoste pasionala princiara interzisa. Concret, este vorba despre „Katharina din Corona”, fata fara de care nu ar mai fi existat faimosul mit „Dracula” si din cauza careia s-a declansat un conflict important intre „Vlad Tzepes” si sasii brasoveni. Istoricul Diana Krausser ne-a declarat: „Frumoasa Katharina a constituit sursa fantasticului Mit al lui Dracula si a unei istorii si culturi devenite cunoscute in intreaga Europa medievala”.

Secreta si prohibita dupa anul 1600

Diana Krausser, specialist in investigatia istoriei medievale, in urma cercetarilor efectuate, dupa 1990, la Arhivele Statuluidin Brasov, a ajuns la concluzia ca dragostea dintre Dracula si frumoasa Katharina a devenit secreta si prohibita dupa anul 1600, in contextul trecerii sasilor transilvani la reforma lutherana. Amanta secreta a lui Dracula, Katharina din Corona „«Dracula» a fost de fapt un simbol toponimic, politic si heraldiccare a marcat inceputul istoriografiei anticorvine (antiromane) a germanitatii transilvane. Daca nu ar fi existat, insa, aceasta fata din marea cetate de la polalele muntelui Tampa, nu ar mai fi stiut nimeni de banalele executii, pedepse si represalii sangeroase ale lui„Vlad Tzepes”, fapte obisnuite ale comandantilor militari in intreagaEuropa medievala si, mai ales, rasariteana...”, a precizat Krausser.

Katharina reala – o sasoaica de 17 ani

Despre dragostea pasionala dintre Dracula si frumoasa Katharina, istoricul Diana Krausser a mentionat: „Se pare ca a fost o dragoste pasionala princiara interzisa intr-un mare oras cosmopolit transilvan care depindea, politic, de trei mari regalitati vecine si de alte doua occidentale. Printul palatin „Dracula” ca si „mare Voievod” (Duce) reprezenta noua ramura dinastica ungara a „Corvinilor” – desprinsi din dinastiile romane Aragoneze si Angevine – ca si stravechi aparatori militari ai intregii regiuni rasaritene europene, iar „EA” era fiica germanitatii mestesugaresti si comerciale din Transilvania, aflata sub protectia politica a imparatilor Habsburgi... „Katharina” a fost un personaj real, o prea-frumoasa sasoaica de 17 ani, fiica magistrului tesatorilor Thomas Sigmed-Siegal (varianta „Siegel”), originar din Flandra si venit la Brasov pentru a-i invata pe tineri arta textila, si a unei mici nobile brasovene, Suzanne Lorencz, din familia Fröne-Weiss. KATHARINA a fost numita mai tarziu de bohemieni si ceilalti„slavici” din Brasov „TKALCOVNA” („kaltzona”), care inseamna in ceha „TESaTORIE” si dovedeste ca acest oras a fost, pana in 1950, cel mai mare centru al tesutului si de prelucrare a lanii si inului, nu numai din estul Transilvaniei, ci si din intreaga regiune rasariteana a Europei”.

Sasoaica l-a fermecat pe „Dracula” din Scheii Brasovului

Din cercetarile istoricului rezulta ca: „Intr-o zi de la inceputul lunii decembrie 1455, ea l-a fermecat pe Printul „Dragula” sau „Tzepeschi” (cum era numit pe atunci de catre locuitorii din „Podragu” si „Scheii Brasovului”), seniorul prepotent militar si judecatoresc al intregului comitat Tara Barsei (germana „Burzeland”; latina „Burcia”), fiind deja vestit pentru bogatia sa si faptele eroice de peste munti impotriva navalitorilor turci si tatari. Conform cercetarii documentatiei arhivistice regale a orasului, cel asa-numit „Vlad Tepes” era trecut de prima tinerete si locuia sus, „PE COASTA”, (in „CIOCRAQ”), cu o parte din familie si Curtea sa, in stravechiul „Castel din Cotun” de la radacina muntelui (germana „Obere Vorstatt” – arealul „Laceacu strazile in panta din Curcani pana la Pajiste). Aleea care ducea de „Subtampa” la Castelul sau (incendiat cu intreaga citadela de tatari in 1688, demolat si reconstruit in 1850 – azi „Liceul Silvic”) era numita a „Tintasilor” (Arbaletierilor), a „Protectorului”, a „Politistului” (germana „der Schutzherr”) sau doar „Regala”. Katharina fusese promisa de familia ei, inca din copilarie, conform unor cutume sasesti, vicecomitelui sibian, viitor primar, „ThomasAltemberger”, avand insa o multime de alti pretendenti din mica nobilime, chiar secuiasca”.

Intriga amoroasa

Potrivit documentatiei, „Dracula” ar fi rapit-o si, apoi, ar fi sedus-o pe Katharina, fapt ce a produs un mare conflict, pe care il redam in continuare:
„Prin fapta sa reprobabila de rapire si – ulterior – de seducere a fetei, „Dracula” a declansat un conflict grav cu patriciatul german al orasului care s-a finalizat in marea revolta antiregala, din 1467, impotriva familiei „CORVIN”! Cei „41 de tineri sasi”, despre care se spune ca ar fi fost ucisi de „Tepes”, pe colina de la Bartholomeu (Brasov), fusesera trimisi de primarul sibian, avand misiunea de a destabiliza zona prin intrigi si indemnuri de a nu mai asculta de conducatorul military al regiunii, sa nu mai respecte legile vamale si de ordine interna reglementate de el. Putem spune, astfel, ca dusmania dintre Brasovul asa-zis „francofon” si Sibiul – de unde a pornit in 1550 reforma lutherana in Transilvania – ar putea fi urmare a acestei intrigi amoroase!... Scandalul „Dracula” – Tepes a constituit, de fapt, primul „TABLOID” medieval iar legenda sa, cu origini pur brasovene, este – asa cum se vede – nemuritoare!”

Eduard Ovidiu Ohanesian



Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page