Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ce mai face Dracula

Cea mai fioroasa asasina din istoria omenirii a trait in secolul al 16-lea. Ea este contesa unguroaica Bathory Erszebet (Elisabeta), avand la activul ei sinistru peste 600 de victime. Ramasa vaduva de tanara, contesa se retrasese intr-un castel masiv de piatra din Carpatii Padurosi, azi Slovacia, de unde nu iesea decat extrem de rar. Curand s-au auzit in randul localnicilor zvonuri negre. Se spunea ca vaduva neagra, cum o poreclisera taranii datorita imbracamintei sale cernite, capatase o pasiune pentru tinerele servitoare pe care le avea in jurul sau si dispretuia barbatii. Zvonul il raspandise chiar vataful castelului, un anume Joska. Din cand in cand, Joska alegea cate o fata pe care o ducea la castel, ca slujnica, ceea ce semenilor iobagi li se parea o mare favoare. Fetele din sat nu visau altceva decat ca vataful castelului sa vina intr-o zi sa le aleaga ca slujnice. Sarmanele, nici nu banuiau ce drama le astepta la castel. Contesa Bathory le folosea doar ca obiecte pentru satisfacerea unei ingrozitoare pasiuni. Le ademenea intr-o anume incapere, le lega, dupa care le sfasia cu dintii, precum un animal de prada, mancand carnea insangerata si sugandu-le sangele.Victimele urlau de durere, pana sfarseau intr-o lunga agonie. Dupa care cadavrul era aruncat noaptea, de vataful Joska, intr-un put parasit. Ani de-a randul au disparut zeci si zeci de fete de pe intregul cuprins al domeniului contesei. Bine-inteles, taranilor carora le dispareau fara urme copilele si se aratau nelinistiti vataful ii mintea ca totul era in ordine. Astfel a mers timp de mai multi ani, pana cand criminala a comis o greseala fatala pentru ea. In nebunia sa, a incercat sa o ucida pe tanara principesa Maria din familia Zapolya, pretendenta la tronul Ungariei. Scapand ca prin minune, aceasta a dat in vileag practicile criminale ale contesei. Nobilimea, scandalizata, a convocat un tribunal special care a judecat-o, ingrozit de marturisirile sufocante facute de contesa Bathory. Ea sustinea ca faptuise crimele spre a-si mentine frumusetea, fiind convinsa ca sangele si carnea de fete foarte tinere erau elixirul tineretii. Cu un cinism extraordinar a sfidat tribunalul, alcatuit din nobili de rangul sau, spunand ca, in definitiv, victimele sale ii apartineau, fiind copile de iobagi care traiau pe domeniile sale. Ba chiar i-a ofensat pe judecatori, amintindu-le ca si ei se comporta la fel cu iobagii. Nobilii nu au protestat, stiind ca acuzata facea parte dintr-o familie care numara in randul sau voievozi si regi. De altfel, istoria consemneaza de pilda la 1479, pe voievodul Transilvaniei, Stefan Bathory si pe Stefan Chinezul, comitele Timisoarei care, in fruntea unei puternice ostiri, au invins pe otomanii lui Ali-Beg, dupa care s-au aliat cu Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei si i-au zdrobit la Ramnic. Un alt Bathory, Sigismund, a facut o intelegere cu Mihai Viteazul, in 1595, de a lupta impreuna impotriva Portii Otomane, imitand pilda din 1575 a lui Stefan Bathory, principele Transilvaniei si rege al Poloniei. Istoria aminteste si de Andrei Bathory, invinsul lui Mihai Viteazul la Selimbar, in anul 1595, ca si de Gabriel Bathory care, in 1610, s-a proclamat principe al Transilvaniei si al Tarii Romanesti. Toate aceste date istorice arata de cata putere se bucura familia nobiliara Bathory. Cu toate acestea, faptele contesei Bathory erau prea grave pentru a fi trecute cu vederea. Tribunalul nobiliar a condamnat la moarte prin decapitare doar pe complicele Joska, in timp ce contesa, deoarece era de neam regesc, a fost zidita de vie intr-o camera fara ferestre a castelului, unde trebuia sa primeasca doar paine si apa printr-o mica deschizatura din perete. A murit acolo, in intuneric si frig, in iarna urmatoare. Astazi, ruinele castelului, pe care localnicii il cred bantuit de fantome, sunt un simplu obiect de curiozitate turistica. Foarte recent, istoricul slovac Jaroslaw Nemeth a publicat o teorie personala in care incearca sa demonstreze ca povestea contesei Bathory ar sta la baza mitului mo-dern al contelui Dracula, transformat in vampir bautor de sange uman. Chestiunea originii mitului Dracula este mai veche. O serie de istorici, folcloristi, etnologi si mitologi au studiat indeaproape fenomenul respectiv, ajungand la concluzia ca mitul este o creatie destul de recenta, avand ca izvor romanul "Dracula", aparut in 1897, scris de ziaristul irlandez Bram Stoker. Bun cunoscator al povestirilor cu naluci, fantome, vampiri si intamplari ciudate, pe care de altfel le relata in ziarele vremii, autorul a legat o le-genda straveche, de istoria reala a unui domnitor dintr-o tara cu iz misterios pentru britanici. Personajul i-a fost inspirat de o legenda care circula in mediul sasesc transilvan, pe care i-o relatase, o spune chiar Bram Stoker, un amic al sau pe nume Arminium Vasubery, roman ardelean, stabilit in Marea Britanie. Sunt bine stiute, in istoriografia romaneasca, rapoartele si zvonistica negustorilor sasi din Brasov, incepand cu secolul al 15-lea, referitoare la Vlad Tepes, acuzandu-l de cruzime fara seaman. Totul a pornit de la faptul ca domnitorul, copilarind in mediul sasesc, capatase spiritul nemtesc al ordinii si al justitiei. Tepes nu s-a codit, ajungand domnitor, sa traga in teapa pe negustorii mincinosi si necinstiti, inclusiv pe brasoveni. De altfel, cuvantul romanesc "brasoava" defineste clar cam cu ce se ocupau negustorii din acea zona transilvana veniti in Tara Romaneasca. Sigur, Vlad Tepes nu a fost creatorul pedepsei cu moartea prin tragere in teapa a raufacatorilor. Ea exista si mai inainte. Stefan cel Mare, dupa batalia de la Gherghita (1473) a tras in teapa 2300 de prizonieri otomani care se dedasera la jafuri. Tragerea in teapa s-a perpetuat in Tara Romaneasca pana spre sfarsitul secolului al 17-lea, fiind un istrument de descurajare a faradelegilor. Osanditului i se taiau mai intai mainile sau capul, dupa care ii era expus trupul, intr-o piata atarnat la vedere in varful unui stalp. Bram Stoker l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir iubitor de sange. Dar el nu stia ca in mitologia si folclorul romanesc nu existau vampiri, ci strigoi, moroi, pricolici, tricoloci si spiridusi, adica un soi de demoni ai mortii, componenti ai mitologiei funerare autohtone, ale caror manifestari negative nu au nimic comun cu vampirismul de factura germanica. Cartea lui Bram Stoker a intrecut orice asteptari la timpul ei, fiind tradusa in 37 de limbi, numai in engleza atingand 20 de editii. Mai mult, ea a stat la baza a trei piese de teatru jucate in Anglia si in USA, precum si a circa 200 de ecranizari, fiind pana astazi in fruntea productiilor cinematografice mondiale. Tonul a fost dat de cineastul german Friederich Wilhelm Murnau, care a ecranizat in 1921 celebrul film "Nesferatu, o simfonie a groazei". Dupa 1931, subiectul a intrat pe mana regizorilor americani, fiind produse in serie filme in care Dracula apare in chipuri bizare ca aristocrat, batran androgin, capcaun monstruos, lup, liliac si chiar ca raza verde de lumina.

Adevarul este ca romanii nu au reusit sa valorifice acest mit modern, transformandu-l intr-o afacere de succes. Singura incercare, aceea de a crea un parc de distractii cu numele Dracula a esuat intr-un bluff politic al PSD-ului. Este interesant ca, foarte recent, cazul contesei Bathory a facut obiect de cercetare stiintifica a doi specialisti americani, juristii si legistii Candice Delong si Michael Kelleher, care nu au gasit vreo legatura intre crimele unguroaicei si mitul Dracula. Mai mult, studiind arhivele FBI si Interpol au descoperit cel putin 100 de cazuri de femei care au comis de-a lungul timpului asasinate similare cu cele ale contesei Bathory. S-a descoperit, de pilda, ca si la Bucuresti a existat o asasina, pe nume Vera Ranczi, arestata in 1930, care timp de 13 ani a ucis 35 de barbati pe care ii ademenea in apartamentul sau de pe Calea Mosilor, spre a le bea sangele, dupa ce-i adormea, turnandu-le somnifere in bautura. Profesorul doctor Belis, fost director al Institutului de Medicina Legala, a gasit explicatia apetitului infam pentru crima al unor femei-vampir. El a descoperit ca toate au avut carente grave de fier in organism, pierzand ciclic enorme cantitati de hemoglobina, care contine mineralul respectiv. In mintea unor asemenea femei se pot naste mentalitati, comportamente aberante, obsesii, ducand pana la dementa, in credinta stranie ca sangele uman strain le-ar putea prelungi viata si tineretea.

Gh. Bratescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page