Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Vizita istorica a cardinalului Sandri in Romania

La invitatia Sinodului Episcopilor Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, Eminenta Sa Cardinalul Leonardo Sandri, Prefect al Congregatiei pentru Bisericile Orientale, a efectuat o vizita in Romania in perioada 6-10 mai 2010.

Eminenta Sa s-a aflat in mijlocul credinciosilor greco-catolici in numele Sfantului Parinte Benedict al XVI-lea, pentru a vedea la fata locului realitatile Bisericii Greco-Catolice din Romania, in calitatea sa de "ministru" al Dicasterului care se ocupa tocmai de Bisericile Catolice Rasaritene.

Congregatia pentru Bisericile Orientale este un dicasteriu al Curiei Romane, responsabil pentru coordonarea Bisericilor Catolice Rasaritene si pentru contactul cu Bisericile Rasaritene Neunite (Ortodoxe). Pe 9 iunie 2007 papa Benedict al XVI-lea l-a nominalizat ca Prefect al acestei congregatii pe Arhiepiscopul Leonardo Sandri, care a preluat functia la 1 iulie 2007.

Programul vizitei Cardinalului Sandri a cuprins intalniri cu comunitatile greco-catolice din Bucuresti, Sighetu Marmatiei, Blaj si Cluj, precum si intalniri cu reprezentanti ai Statului Roman si Bisericii Ortodoxe Romane.

Joi, 6 mai - la biserica greco-catolica "Sf. Vasile" din Bucuresti

Prima intalnire cu comunitatea greco-catolica din Romania a avut loc joi, 6 mai, la orele 18:30, la biserica vicariala din Bucuresti, Sfantul Vasile cel Mare (Polona). Cardinalul Prefect a fost intampinat aici de Preasfintia Sa Mihai, Vicarul greco-catolic al Bucurestilor, alaturi de toti preotii greco-catolici din Bucuresti si un mare numar de credinciosi. Au fost prezenti de asemenea la eveniment Nuntiul Apostolic in Romania, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano, si Episcopul romano-catolic auxiliar de Bucuresti PS Cornel Damian.

PS Mihai, Vicarul greco-catolic de Bucuresti, a salutat cu bucurie vizita inaltului oaspete si a asigurat reinnoirea fidelitatii de credinta a intregii comunitati greco-catolice cu aceasta ocazie. In numele Vicariatului PS Mihai a oferit cardinalului Sandri o cruce pentru binecuvantare sculptata in lemn.

In cuvantul sau adresat comunitatii greco-catolice din Bucuresti, Cardinalul Sandri a tinut sa onoreze figura martirilor greco-catolici morti pentru credinta in perioada comunista, evocandu-l in mod special pe PS Vasile Aftenie, fost vicar de Bucuresti in perioada interbelica. PS Vasile a fost primul episcop greco-catolic ucis de comunisti pentru ca nu a dorit sa treaca la Biserica Ortodoxa. Cardinalul Sandri i-a invitat de asemenea pe greco-catolici sa dea o continua marturie personala a slujirii Evangheliei in societatea romaneasca.

"Slujirea voastra pentru Evanghelie si pentru cultura romaneasca trebuie sa ramana, atunci, dar si acum, bazata pe marturia personala, cea care da Bisericii tarie si bucurie. De fapt, a trai intru Hristos permite Bisericii sa transforme lumea. Tot astfel, si voi, greco-catolicii romani, veti aduce contributia voastra de credinta in societatea romaneasca, reinnoind apostolatul si devenind comunitati puternice, fara sa cautati spre vechile sau noile forme de putere lumeasca, ci aspirand la valoarea incredintarii voastre in mainile Domnului. Turmei celei mici ii este incredintata bucuria cea vesnica a Imparatiei lui Dumnezeu", a spus Eminenta Sa Cardinalul Sandri.

Vineri, 7 mai - intalnire cu Patriarhul Daniel si oficiali romani

In a doua zi a vizitei, vineri, 7 mai, Cardinalul Sandri s-a intalnit cu reprezentanti ai Statului Roman si cu PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Intr-un comunicat remis publicitatii dupa respectiva intalnire, Patriarhia Romana a afirmat ca doreste sa reinitieze dialogul cu Biserica Greco-Catolica. Dialogul dintre cele doua Biserici a fost sistat unilateral de catre Biserica Ortodoxa Romana in 2004.

 

Sambata, 8 mai - pelerinaj la martirii de la Sighet

Sambata, 8 mai, Cardinalul Sandri a participat la pelerinajul anual organizat de Biserica Greco-Catolica la Cimitirul Saracilor de la Sighetu Marmatiei. Pelerinajul din acest an a reunit in jur de 4.000 de credinciosi greco-catolici si romano-catolici din toata tara, intre care sute de preoti si persoane consacrate din Biserica Greco-Catolica.

Pelerinii au sosit la Sighet pentru a onora memoria a patru Episcopi catolici martiri: Anton Durcovici (romano-catolic), Valeriu Traian Frentiu, Ioan Suciu si Tit Liviu Chinezu (greco-catolici), dar si a tuturor marturisitorilor credintei crestine si a opozantilor regimului comunist ucisi la Inchisoarea de la Sighet si inmormantati – mai precis aruncati – in gropile comune din Cimitirul Saracilor, situat la cca 2 km de locul detentiei.

Pelerinajul a inceput prin vizitarea fostei inchisori, acum Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, dupa care grupul de pelerini, avandu-i in frunte pe Cardinalul Sandri si Nuntiul Apostolic in Romania, urmati de Episcopi si sutele de preoti, a pornit spre Cimitirul Saracilor. Acest drum era parcurs odinioara, noaptea, de calaii care duceau pe ascuns trupurile neinsufletite ale celor care, din cauza credintei lor in Dumnezeu si dorintei de bine pentru tara, au fost ucisi la inchisoarea din Sighet prin frig, foame si torturi, iar apoi aruncati in gropi fara cruce.

Cuvantul de deschidere la Liturghia solemna l-a avut Cardinalul Sandri care, dupa transmiterea salutului Papei Benedict, a spus: "Ascultand cuvintele Sfintei Scripturi intr-un astfel de loc, unde adierea Spiritului Sfant rasfoieste cu blandete paginile inimilor noastre, ne vin in minte cuvintele prin care, Isus, dezvaluie misiunea Sfantului Ioan Botezatorul. Cred ca putem sa ni le insusim intr-o astfel de ocazie: «Ce am venit sa vedem aici?» Trestie in bataia vantului istoriei? Atunci ce am venit sa vedem? Oameni imbracati in haine moi? Cu siguranta, nu! Fiindca prin rupturile zdrentelor cu care erau imbracati cei de aici razbatea doar stralucirea fara de prihana a vesmantului botezului lor.

Ce am venit sa vedem cu adevarat? Ce am venit sa celebram aici? Inainte de toate, fidelitatea. Suntem in fata unui document istoric care ne dezvaluie, daca ar mai fi fost nevoie, profundul, tainicul destin al Bisericii Greco-Catolice Romane in mijlocul acestei natiuni. Un destin de comuniune care uneste de-a lungul timpului si in mod cu totul special in acest loc, in suferinta, Episcopi, dar si mari intelectuali romani, preoti si oameni politici, calugari si poeti, intru acelasi spic de grau, intru acelasi ciorchine, o tainica proscomidie la dispozitia Vesnicului Preot."

Evocand refuzul categoric al episcopilor greco-catolici de a se lepada de credinta si a trece la Biserica Ortodoxa la presiunea comunistilor, Cardinalul Sandri a spus: "Biserica Greco-Catolica a platit pe deplin tributul sau, fara sa ezite, fara sa-si faca calcule si sunt convins ca toti oamenii de buna-credinta din aceasta tara stiu acest lucru si il apreciaza. Fiindca, acceptand temnita pentru Hristos, in prezenta unor alternative ispititoare, au aratat adevarata fata a acelui regim trecut. Zabrelele celulelor lor, le-au revelat pe cele mult mai ascunse care se ridicau in jurul sufletului acestui popor."

Referindu-se la numarul mare de martiri morti pentru Cristos si ingropati in Cimitirul Saracilor de la Sighet, Cardinalul Sandri a spus: "Aici am putea celebra Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie fara a avea nevoie de un antimis, deoarece suntem in chip tainic pe un astfel de acoperamant. Tot pamantul din jurul nostru e un antimis: Valeriu Traian Frentiu, Episcop de Oradea, Anton Durcovici, Episcop de Iasi, Ioan Suciu, Administrator Apostolic la Blaj, Tit Liviu Chinezu, Episcop Auxiliar de Blaj, toti impletesc, cu viata lor, icoana rastignirii Domnului."

Evocarea Cardinalului Sandri nu a fost numai a trecutului, ci si o invitatie de a fi "martori" ai Evangheliei in prezent. "Toti acesti tmartiria au dat si au udat cu sangele lor acest pamant, depunand in tacere samanta crestinilor si noi ne intrebam: suntem gata sa culegem roadele? Ei si-au facut partea lor, o sa facem si noi partea noastra? Prezentul, in ceea ce ne priveste e strans legat de viata si moartea lor. Martirii ne aduc aminte de Crucea lui Hristos si de faptul ca ea ni se prezinta in orice viata traita cu adevarat pe urmele Domnului. Iata centrul oricarei chemari crestine adevarate. Cu totii suntem chemati sa dam marturie. Nimeni nu ii poate reprosa Domnului ca nu a primit acest dar."

Referindu-se insa la calvarul pe care Biserica Greco-Catolica continua sa-l indure si dupa 1989 in Romania, Cardinalul Sandri a spus: "Sunt constient de faptul ca sfarsitul unei epoci, nu a insemnat si sfarsitul calvarului Bisericii Greco-Catolice Romane, dar putem spune «Doamne, treaca de la mine acest pahar», fara a spune in acelasi timp cu Mantuitorului, «nu voia mea sa se faca, ci voia Ta»? Aceasta Biserica este puternica, deoarece este construita pe stanca, o stanca imbogatita de promisiunea lui Hristos ca «portile iadului nu o vor birui». Este ca si casa de care vorbeste Isus in Evanghelie, casa batuta de vanturi si de furtuni, dar care nu a cazut, fiindca era construita pe stanca. Si de aceea, plini de speranta, chiar daca lacrimile ne curg pe fata de multe ori, dupa cum bine stiu, sa inaltam si noi vocea la ceruri impreuna cu psalmistul: «Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma, ia aminte la glasul rugaciunii mele cand strig catre Tine. Sa se indrepteze rugaciunea mea ca tamaia inaintea Ta, ridicarea mainilor mele, jertfa de seara»."

Dupa aprecierea numarului mare de seminaristi si preoti tineri greco-catolici, Cardinalului Sandri nu i-a uitat nici pe credinciosii greco-catolici din Romania care continua sa sufere umilinte, nedreptati, abuzuri si discriminari pentru credinta lor. "Cum sa nu ne gandim la atatia credinciosi care de multe ori, in lipsa locasurilor de cult necesare, se aduna in jurul preotilor lor crezand cu tarie dreptatea care vine de la Dumnezeu si care de multe ori este singura prezenta in preajma."

Luand cuvantul in continuare, PF Lucian Muresan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, a evocat importanta locului in care avea loc respectiva celebrare liturgica, scotand in evidenta numarul mare de persoane inchise de regimul comunist la Sighet: "Au fost incarcerati aici intr-o singura noapte peste 80 de demnitari, fosti ministri, academicieni, economisti, ofiteri superiori, istorici, ziaristi, politicieni. Apoi au fost adusi aici peste 50 de Episcopi si preoti greco-catolici si romano-catolici si alti demnitari arestati. Sighetul a devenit inchisoarea elitei romanesti."

Adresandu-se distinsului oaspete, PF Lucian a spus: "Iata ca ne aflam, Eminenta, pe acest pamant al marturiei si al fidelitatii fata de Biserica cea Una, fata de norma morala absoluta. […] La intoarcerea in Cetatea Vaticanului, va rugam, Eminenta, transmiteti Sfantului Parinte Papa Benedict al XVI-lea, ca prin aceste parti ale frumosului nostru continent, samanta marturisitorilor Evangheliei a rodit si rodeste in viata Bisericii Romane Unite cu Roma, a fiilor ei credinciosi si atasati unitatii in credinta si iubire cu urmasul lui Petru si Pastorul Bisericii Universale."

Pelerinajul de la Sighet s-a incheiat cu o agapa frateasca la care au participat toti cei prezenti, "de la vladica la opinca".

Duminica, 9 mai - la Blaj cu toti episcopii greco-catolici

Duminica, 9 mai, Cardinalul Sandri s-a aflat la Blaj, in "mica Roma" (Mihai Emiescu), unde incepand cu orele 10 a celebrat Sfanta Liturghie in Catedrala Sfanta Treime impreuna cu toti episcopii greco-catolici din Romania. La Liturghie a participat si Nuntiul Apostolic in Romania si Republica Moldova, Arhiepiscopul Lozano.

In cuvantul sau adresat intregii Bisericii Greco-Ctolice, Cardinalul Sandri a spus: "Iata vin ca un pelerin la ,,mica Roma" pentru a imbratisa cu afectiune si simplitate credinta pe care Biserica Blajului a oferit-o Bisericii Universale prin viata fiilor sai."

Dupa salutul fratesc adresat PF Lucian, capul Bisericii Greco-Catolice din Romania, Cardinalul Sandri s-a adresat si reprezentatilor Statului Roman spunand: "transmit de asemenea un respectuos salut Bisericii Ortodoxe si autoritatilor centrale si locale ale statului, cu speranta de a avea atentia necesara fata de Biserica Greco- Catolica, care innobileaza, cadrul religios, social si cultural a acestei nobile natiuni."

In discursul sau Cardinalul Sandri i-a amintit si pe cei doi mari romani care isi dorm "somnul pacii" in Catedrala din Blaj: episcopul fondator al Blajului Inochentie Micu-Klein si episcopul marturisitor din perioada comunista Alexandru Todea.

Adresandu-se tuturor fiilor Bisericii Greco-Catolice, Cardinalul Sandri a spus: "Priviti spre trecutul luminos al martirilor vostri, fara sa va temeti ca Dumnezeu n-ar fi tot atat de puternic si astazi. [...]

«Credinta noastra este viata noastra», repeta in numele tuturor episcopul marturisitor Iuliu Hossu. Fie ca si voi sa pastrati aceasta convingere, care este cea mai mare cinste a voastra, si sa ramaneti intru bucuria Sa."

In cuvantul sau, PF Lucian a evocat rolul pe care Blajul, ca centru al Bisericii Greco-Catolice, l-a avut pentru faurirea a ceea ce stim astazi ca roman si Romania. "In aceasta Catedrala si-n acest Blaj, mic intre cetatile tarii noastre, dar mare intru spirit, de unde, datorita Sfintei Uniri cu Biserica Romei, s-au nascut, s-au framantat si au rodit marile idei de trezire si de unitate nationala si religioasa a tuturor romanilor."

In acest Blaj, a continuat PF Lucian, "n-a putut – din motive bine cunoscute – sa vina si sa se roage Bunul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, acum 11 ani, la vizita sa in Romania. Totusi, ne-au ramas in minte si in inima cuvintele Sfantului Parinte, rostite atunci: «Astazi sunt aici pentru a va aduce omagiu voua, fii ai Bisericii Greco-Catolice, care marturisiti de trei secole, prin sacrificii uneori nemaiauzite, credinta voastra in unitate… Din aceasta Catedrala (Sf. Iosif) gandul meu nu poate sa nu zboare spre Blaj. Sarut in chip spiritual acel pamant de martiriu si imi insusesc miscatoarele cuvinte ale marelui poet Mihail Eminescu, care se refera la el: Iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat sa-l pot vedea! »"

"Motivele binecunoscute", la care PF Lucian a facut referire, au fost de fapt conditiile pe care reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane si ai Romaniei din 1999 le-au pus Papei Ioan Paul al II-lea sa poata veni in Romania. Printre altele, una dintre conditiile impuse a fost ca Papa Ioan Paul sa nu mearga in Transilvania pentru a vizita comunitatea greco-catolica.

Prin Cardinalul Sandri PF Lucian a transmis, in numele intregii Biserici Greco-Catolice, si un mesaj Papei Benedict. "Transmiteti, Eminenta Voastra, Sfantului Parinte Papa, deplina noastra supunere si ascultate fata de magisteriul sau infailibil, insotita de dragoste sincera si generoasa, intru implinirea datoriilor fata de poporul pentru care suntem chemati sa-l slujim si sa-l conducem la mantuire."

In incheiere, PF Lucian i-a multumit distinsului oaspete pentru vizita istorica pe care a facut-o Bisericii Greco-Catolice, "Biserica pe care, iata, de cateva zile o cunoasteti la ea acasa, cu greutatile ei, dar mai ales cu sperantele si cu realizarile ei. Multumim, Eminenta, pentru placuta vizita, precum si pentru cuvintele de invatatura si incurajare pe care ni le-ati rostit."

Luni, 10 mai - vizita la Cluj

Luni, 10 mai, Cardinalul Leonardo Sandri s-a aflat in mijlocul comunitatii greco-catolice din Cluj, fiind oaspetele PS Florentin Crihalmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla. Vizita a inceput la Manastirea Surorilor Congregatiei Maicii Domnului si a continuat cu Liturghia solemna celebrate in Catedrala greco-catolica "Schimbarea la Fata" din Cluj.

"Cardinalul L. Sandri a fost cel de-al saselea purpurat (cardinal – n.n.) al Bisericii Catolice care a trecut pragul Catedralei Episcopale «Schimbarea la Fata» intr-o solemna procesiune a Episcopilor si preotilor", s-a mentionat intr-un comunicat al episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla.

La celebrarea liturgica au participat peste 70 de preoti greco-catolici din Cluj-Napoca si imprejurimi, calugari si calugarite din ordinele si congregatiile de viata consacrata de pe meleaguri clujene, seminaristi si un foarte mare numar de credinciosi.

Au fost, de asemenea, prezenti la solemna celebrare din Catedrala Greco-catolica clujeana reprezentanti ai autoritatilor locale, precum si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane si Bisericii Reformate.

"Catedrala greco-catolica clujeana a fost impodobita si prin prezenta celor doi marturisitori ai credintei, in inchisorile comuniste, IPS George Gutiu, Arhiepiscop «ad personam» si Mons. Tertulian Langa, Prelat Papal. Varsta inaintata si urmarile anilor lungi de detentie nu i-au putut opri in dorinta lor de a fi de fata pentru a primi binecuvantarea din partea Sfantului Parinte, si pentru a-l saluta pe Cardinalul de la Vatican. Primul gest al ES Cardinal Sandri dupa intrarea in biserica, a fost de a merge pe rand, la cei doi «stalpi» ai Bisericii, a le da binecuvantarea si a le cere sa se roage in continuare pentru Biserica Catolica si in particular pentru Curia Romana", se mentioneaza in comunicatul episcopiei.

In cuvantul la Sfanta Liturghie, Cardinalul Sandri a spus: "La plecarea din Roma, Sfantul Parinte mi-a incredintat pentru voi, binecuvantarea sa apostolica. [...] Ca om al studiului, credincios pastoral si generos pastor al lui Hristos, sensibil la valorile culturii, el este pentru noi toti un adevarat invatator pentru vremurile pe care le traim. Aflandu-ma astazi la Cluj, acest oras universitar, privind la patrimoniul sau istoric si cultural, privindu-va pe voi, cei prezenti aici, nu pot sa nu ma gandesc la cele doua aripi cu ajutorul carora omul se inalta spre Dumnezeu, doua aripi, credinta si ratiunea. [...]

Aici, in inima Transilvaniei, ati stiut sa gasiti de-a lungul timpului, modalitatea de a va inalta in acest fel spre inaltele piscuri ale intelepciunii divine si unul dintre lucrurile care demonstreaza calitatea acestei armonioase imbinari, este faptul, ca putin timp inainte de alegerea lui ca si Papa, ati oferit titlul de Doctor Honoris Causa, in cadrul prestigioasei Universitati din Cluj, Babes Bolyai, celui ce era atunci Cardinal Joseph Ratzinger, acum Papa Benedict al XVI-lea".

Eminenta Sa a amintit apoi despre cata nevoie avem si astazi de persoane care sa creeze o adevarata cultura crestina, amintind de predecesorii nostri care au avut puterea de a implini, cu pretul vietii lor, opera lui Dumnezeu infruntand "castelele de nisip" ale epocilor. Cardinalul Sandri l-a dat ca exemplu in acest sens pe Cardinal Iuliu Hossu, care a refuzat invitatia Papei Paul al VI-lea de a veni la Roma pentru a fi facut Cardinal, dorind sa ramana si sa moara aproape de credinciosii sai, desi era cu domiciliu obligatoriu la Manastirea ortodoxa Caldarusani. Episcopul Iuliu Hossu, cel care a citit declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918, stia ca odata iesit din tara comunistii nu-l vor mai lasa sa se intoarca in Romania. Ca urmare, Papa l-a facut pe Cardinal «in pectore», numirea sa ca si cardinal fiind facuta publica abia dupa moartea Episcopului Hossu.

"Privind acest exemplu, ne putem intreba ce anume il tinea pe Cardinalul Iuliu Hossu inradacinat in vesnicia promisiunii lui Dumnezeu? De aceea, imi exprim intreaga veneratie pentru acesti generosi si daruiti ucenici ai lui Hristos, adresandu-i un afectuos salut Inaltpreasfintitului George Gutiu, Arhiepiscop emerit de Cluj, care a trait timp de 14 ani in inchisorile comuniste, un martor privilegiat al acelor timpuri de tacere si incercare, dar, mai ales, al renasterii Bisericii Greco-Catolice Romane Unite cu Roma. Un calduros salut voua, tuturor, cu urarea de a spulbera, cu ajutorul Domnului si sub ocrotirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, castelele de nisip care continua sa se ridice si astazi in jurul nostru. Ramaneti neclintiti in Hristos, Mantuitorul, inaltandu-va intotdeauna in inaltul cerului cu cele doua aripi, cea a credintei si cea a ratiunii, iar Domnul sa va ocroteasca sub aripile Sale," a spus Cardinalul Sandri.

La incheierea celebrarii liturgice, Eminenta Sa Cardinal Sandri a oferit PS Florentin o medalie aniversara la implinirea a 5 ani de pontificat a Sfantului Parinte, Papa Bendict al XVI-lea, si care are gravata chemarea de a trai in Hristos: "Mihi vivere Christus est" (Fil 1, 21) – asa cum spunea Sfantul Pavel. Medalii similare au fost oferite de Cardinalul Sandri si PF Daniel si PF Lucian.

Preasfintitul Florentin in cuvantul sau, dupa o scurta prezentare a Cardinalului Sandri, a spus: "Va multumim ca ati venit sa ne aduceti in suflete lumina si bucurie, impreuna cu binecuvantarea apostolica a urmasului de astazi pe Tronul Corifeului Apostolilor, Sfantul Parinte Papa Benedict al XVI-lea."

"Din partea noastra, permite-ti-ne sa va rugam sa transmiteti Sfantului Parinte, Papa Benedict al XVI-lea, Papa Episcop al Romei, toata dragostea noastra in Hristos si dorinta ferma de a continua drumul de slujire al Domnului nostru Isus Hristos, pe linia inceputa de inaintasii nostri, la 1700, prin Sfanta Unire si apoi sigilata de sangele martirilor in inchisorile comuniste si acum reinviata cu un nou avant si un nou zel apostolic.

Dorim sa continuam, prin credinta noastra, viata noastra, asa cum ne indemna Eminentul nostru Cardinal marturisitor, Iuliu Hossu: "Credinta noastra este viata noastra". Dorim sa ramanem fideli magisteriului Bisericii Catolice, asa cum proclamam in Simbolul credintei noastre crestine: «Cred intr-una Sfanta Catolica si Apostolica Biserica, marturisesc un Botez intru iertarea pacatelor, astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa vina. Amin»", a concluzionat PS Florentin.

Dupa terminarea Sfintei Liturghii, Cardinalul Sandri s-a intalnit la sediul Episcopiei Greco-catolice de Cluj-Gherla cu reprezentanti ai Statului, alesi locali, preoti, teologi si persoane consacrate greco-catolice. In dupa-amiaza zilei de luni, dupa o adevarata calatorie apostolica in Romania, Cardinalul Sandri s-a reintors la Roma.

Referindu-se la vizita Cardinalului Sandri, Prefect al Congregatiei pentru Bisericile Orientale, Eparhul de Cluj-Gherla, PS Florentin a spus: "Aceasta vizita a fost deosebit de importanta si incurajatoare pentru noi, un semn de lumina si de bucurie care se inscrie cu litere de aur in Cartea istoriei Eparhiei noastre de Cluj-Gherla si a Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice".

Vizita Cardinalului Sandri in Romania a fost o vizita istorica nu numai datorita lungimii sale (5 zile), ci si datorita mesajului de comuniune, respect si incurajare pe care Papa Benedict l-a transmis tuturor credinciosilor greco-catolici romani.

Pr. Chris Terhes
President
Romanian Greek-Catholic Association
www.rogca.rog

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page