Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Tudor Pantiru: Exemplul polonez VS exemplul românesc

Declaratia politica a deputatului Tudor Pantiru facuta

in Parlamentul Romaniei la 4 mai 2010

Domnilor Parlamentari,

Moartea Presedintelui Poloniei Lech Kaczynski, impreuna cu cea a varfurilor politico-militare ale tarii sale, in catastrofa de la Smolensk, produsa pe 10 aprilie, a readus in discutiile publice deja cunoscutul masacru de la Katyn. Despre Katyn s-a vorbit in aceste saptamani mai mult decat despre cei care se aflau in avionul prabusit la Smolensk. Presedintele Kaczynski a murit pentru ca a vrut sa dea comemorarii masacrului importanta pe care considera el ca o merita evenimentul.

Dar in acelasi aprilie, de data aceasta al anului 1941, 3000 de romani bucovineni au fost secerati criminal de mitralierele bolsevicilor in localitatea Fantana-Alba din nordul Bucovinei, in incercarea de a trece in tara lor peste o granita instaurata pe nedrept in urma ocupatiei sovietice. Din iunie 1940 pana in martie 1953, au fost deportati in Siberia sute de mii de romani basarabeni, iar destinele altor cateva milioane, ramase sub ocupatie, au fost distruse prin alte metode inumane. Documentele istorice de arhiva ne dezvaluie si numarul victimelor care au decedat ca urmare a Foametei organizate in Basarabia in 1947 – trei sute de mii. Prin Rezulutia nr. 1723 din 28 aprilie 2010, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei califica Foametea organizata de regimul stalinist si soldata cu moartea a milioane de oameni nevinovati, inclusiv in R. Moldova, ca fiind o crima impotriva umanitatii.

Astfel: masacrul romanilor bucovineni de la Fantana-Alba, foametea din ’47 si martiriul basarabenilor deportati in gulaguri, acestora adaugandu-li-se torturile din beciurile NKVD-istilor si gropile cu var din preajma, gropi in care erau aruncati de vii romanii nostri basarabeni. Este greu sa stergi din memorie asemenea crime. Pentru aceste crime inca nu si-a cerut nimeni iertare!

Spre rusinea clasei politice romanesti, calvarul bucovinenilor si basarabenilor ramane necunoscut pentru societatea romaneasca.

Daca in cazul Poloniei admiram efortul intregii natiuni intru mentinerea vie in memoria contemporanilor a tragicului destin polonez, precum si cunoasterea acestui adevar de catre lumea intreaga, noi privim neputinciosi la cazierele judiciare solicitate de catre Autoritatea pentru Cetatenie, ca un impediment, in derizoriu, in calea basarabenilor si bucovinenilor care vor sa-si redobandeasca cetatenia romana pierduta. In Polonia – lacrimi, salve de tun in memoria celor masacrati la Katyn, dar si toata compasiunea si recunostinta exprimata urmasilor acestora. In Romania – functionari operand dosarele urmasilor celor lipsiti de cetatenia romana peste noapte si masacrati de bolsevici in Basarabia, Bucovina si Siberia cu maxima duritate si exigenta administrativa ori, pe alocuri, cu o nepasare birocratica inumana.

Domnilor Deputati, nu este doar o chestiune de nuanta, desi nuanta uneori spune totul! O tara care isi desconsidera trecutul nu are viitor! Un popor care isi neglijeaza fratii nu poate pretinde respectul altor popoare!

Va reamintesc faptul ca Romania a pierdut intaietatea sprijinului acordat Republicii Moldova in drumul sau spre Uniunea Europeana, aceasta revenindu-i Poloniei. Pentru ca, ar zice dizidentul polonez convertit, Adam Michnik, "Trebuie sa iei palme de la ai tai si ocara de la straini – ca macar asa sa pui in evidenta adevarul pe care, altfel, … putini il vor dezvaluit." Cine oare sa ne dea noua palme cand strainii, vorba cronicarului, "zambesc a rade" satisfacuti de ratacirile, sovaielile si balbaielile noastre, caci demult veni timpul sa ne glasuim si noi adevarul adevarat!

In memoria tuturor romanilor masacrati, deportati, torturati si condamnati la moarte prin infometare de regimul totalitar sovietic de ocupatie, am pregatit si voi propune spre examinare Parlamentului Romaniei o propunere legislativa prin care ziua de 1 aprilie sa fie declarata ziua comemorarii acestor victime.

Domnilor Deputati, mizez pe sustinerea Domniilor voastre.

Va multumesc.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page