Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Bursa de la tragedie la extaz

Exista parerea ca grecii sunt natia cu cel mai dezvoltat simt al comertului, al afacerilor in general, din Europa. Ma indoiesc asupra corectitudinii acestei opinii, gandind ca ar putea fi la fel de bine considerati englezii, nemtii, francezii, dar si italienii care, de ce sa nu recunoastem, au ajuns prin Marco Polo pana in China sa faca negot pe Drumul Matasii. Asa stand lucrurile, ma tem ca parerea despre despre existenta unei gene speciale a grecilor care-i predispune la afaceri este doar un mit. De fapt, grecii sunt doar mai arghirofili decat altii. Adica iubesc banii, ceea ce fac si romanii, la urma urmei, fara sa fie cotati in lume ca avand un simt dezvoltat al afacerilor. Dimpotriva, mai curand sunt perdanti din capul locului, fireste ca trasatura generala. Evident, exista si exceptii, insa nu aceasta este caracteristica poporului roman, ci tocmai cea surprinsa de genialul Caragiale, cand scria ca "toate natiile au falitii lor, numai noi, nu". Acum, slava Domnului, avem destui. Pagubitii si falitii in proportie de masa s-au vazut cei care au crezut ca pot da lovitura vietii lor, invenstind in jocuri piramidale, gen "Caritas" sau "Fondul National de Investitii - FNI", care promiteau castiguri inzecite pentru sumele depuse. Aproape un milion de romani au ramas pagubiti cand aceste jocuri au dat faliment. Revenind la greci, care se spune ca sunt mari afaceristi, aflam ca tot cam un milion de naivi din Atena, Salonic si alte mari localitati au jucat la bursa, cumparand actiuni la o societate al carui obiect de activitate erau speculatiile financiare. Intr-o singura zi, brusc, acesti actionari au pierdut 70 la suta din investitiile facute, in cel mai rasunator crah bursier din ultimele decenii din Europa. Pur si simplu s-au evaporat peste 200 de miliarde de dolari, o suma aproape egala cu Produsul Intern Brut al Greciei. Lovitura a paralizat mintile grecilor, carora nu le venea sa creada ca o societate care transforma investitiile bursiere in castiguri fabuloase, a dat faliment. Morisca castigurilor artificiale a atras repede pe grecii iubitori de imbogatire rapida, transformand investitiile in actiuni bursiere, intr-un joc national. Exact ca si in Romania, unii si-au vandut casele ca sa joace la Bursa, altii s-au imprumutat sau si-au instrainat toate bunurile. Speculatiile au functionat bine o perioada de timp, mereu intrand bani in joc. Media castigurilor spectaculoase s-a inregistrat in anii 1990-1996, cand economia Greciei a inflorit datorita ajutorului masiv in bani acordat de Uniunea Europeana. Exact ca in jocul "Caritas" din Romania, totul a functionat atata timp cat intrarile de bani noi au putut fi o contrapartida pentru vanzari. Dupa ce fluxul s-a oprit, iar numarul celor care realizau ca totul este o mare cacealma, au inceput sa scada vanzarile de actiuni, pana cand acestea s-au oprit definitiv. Atunci afacerea s-a transformat in tragedie antica. Singurii care si-au salvat banii au fost exact cei care aveau o cultura financiara si au descoperit adevarul. Taraboiul iscat acum in Grecia, unde mii de posesori de actiuni fara valoare protesteaza in fata Bursei de Valori, cerand banii inapoi este de-a dreptul demn de mila, deoarece Bursa-i doar un instrument, un suport de tranzactionare, nicidecum un admi-nistrator de bani si nici nu este posibil ca ea sa recupereze sumele care dispar odata cu scaderea valorii actiunilor. Or, actiunile unei companii care nu are patrimoniu, devin doar hartii fara valoare, daca nu mai sunt cerute la tranzactii.

Ma rog, cu grecii ne-am lamurit. Problema se pune ce ne facem cu romanii, care sunt la inceputul exersarii jocului bursier. Desi a debutat timid, Bursa de Valori din Bucuresti a inregistrat anul acesta, lunar, o crestere de 5000 de cumparatori, de cinci ori mai multi ca in anul 2000, ceea ce este inca foarte putin, comparativ cu cei inregistrati la Praga, Budapesta, Varsovia, ca sa nu mai vorbim in Occident. Numarul conturilor la care au loc tranzactiile regulate, la intervaluri rezonabile, a ajuns sa fie de ordinul zecilor de mii, dar cuantumul este mult sub ce se intampla in Vest, fapt explicabil prin inca slaba cultura financiara a investitorilor. Insa acest handicap se asteapta sa fie depasit intr-un termen relativ scurt. Este de semnalat ca instalarea noii puteri de la Bucuresti a determinat o explozie a Bursei de Valori. Aceasta si-a accelerat ritmul in ultimul timp, popularitatea jocului bursier, care numai cu patru ani in urma era privit doar ca o ciudata treaba, cu multe necunoscute, devenind deodata o atractie pentru zeci de mii de cetateni, atrasi de castiguri din investitii in actiuni. Totusi Bursa de Valori de la Bucuresti coteaza actiunile la valori sub pretul la care ele merita in mod real, fenomen care isi are explicatia, s-ar putea, in faptul ca din totalul de circa 70 de companii listate la tranzactionare, doar 10-15 isi au atractivitatea si rapiditatea cu care ordinele de vanzare sau cumparare isi gasesc contrapartida necesara pentru a atrage banii. Aceste cerinte au condus la cresterea incredibila a actiunilor acelor companii foarte atractive. Un exemplu ar fi actiunile Petrom care se tranzactionau cu 500 de lei fiecare in anul 2001, pentru ca acum sa coste peste 4000 de lei bucata, mai mult chiar decat cele ale companiei OMV, investitorul austriac care a cumparat firma romaneasca. Din datele statistice rezulta ca si alte companii, precum Banca Romana pentru Dezvoltare - BRD, achizitionata de Groupe Societe Generale a ajuns sa aiba o capitalizare bursiera de circa doua miliarde de euro, de aproximativ opt ori mai mult decat in 2001, cand s-a privatizat. O alta banca particulara "Transilvania" a ajuns la o cotatie de 11.000 lei pe actiune, capatand o capitalizare bursiera de aproape 400 de milioane de euro. Ascensiunea puternica a preturilor a impins bancile romanesti in fruntea topului celor mai scumpe investitii financiare din Europa Centrala si de Est. Banci foarte puternice, precum OTP-ul din Ungaria si Bank Austria, sunt mult mai ieftine decat BRD sau Transilvania. Asa se explica si greutatea privatizarii CEC-ului si Bancii Comerciale Romane - BCR, foarte scumpe, care pot fi achizitionate doar de mari investitori de pe piata mondiala. Si alte companii, precum producatorul de medicamente SICOMED valoreaza, potrivit datelor bursiere, peste 100 de milioane de euro, de 2,5 ori mai mult decat compania Terapia din Cluj care a fost recent privatizata, dar ale carei actiuni au inceput sa creasca substantial doar dupa ce a scapat de tutela statului. Aceste date reflecta in mod clar valoarea capitalizarii private care, daca s-ar fi desfasurat fara oprelisti incepand cu 1990, Romania ar fi ajuns la un nivel cel putin egal cu al Cehiei, daca nu chiar superior. In orice caz, Bursa de la Bucuresti este luata foarte in serios de investitori. Mari jucatori la bursa sunt, intamplator sau nu, tocmai liderii actualei guvernari. Primul ministru Calin Popescu- Tariceanu este un investitor marcant, detinand actiuni in SIF-uri, Rompetrol-Rafinare (Petromidia) si Siretul-Pascani. Ministrul de Finante, Ionut Popescu, are un portofoliu bursier de peste 400.000 de euro, in actiuni SIF, Petrom, Rompetrol, Banca Transilvania, BRD si Unirea SA. Prim-vicepremierul, George Copos, este legat de piata de capital prin actiuni detinute de Grupul ANA. Tot la ANA, dar si la alte companii, precum Grivco, Amonil si Romarc Fuel este actionar si jucator la bursa, Dan Voiculescu, presedintele PUR, iar unul dintre principalii lideri ai UDMR, Verestoy Attila este alaturi de liberalul Dinu Patriciu, actionar al societatii de brokeraj TVM, avand in portofoliul sau la diverse companii listate la bursa circa 1,5 milioane de euro.

Privind toate acestea e greu sa nu remarci ca, din nou, Romania apare ca o tara atipica. In timp ce economia romanesca se taraie in urma tarilor central-europene, bursa de la Bucuresti zburda ca ritm de crestere in fata celor de la Viena, Budapesta si Praga. Este foarte posibil ca, incepand chiar din anul viitor, odata cu alocarea unor mari sume de bani Romaniei, de catre UE, fenomenul sa creasca. Daca acum valoarea bursiera insumata a companiilor romanesti listate este de 10 miliarde de euro, prognozele arata ca ea se va dubla anul viitor. Ceea ce este un semn bun, trebuie sa recunoastem, pentru economia nationala.

Gh. Bratescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page