Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Viata de puscarias

Inceputul lunii aprilie a coincis cu doua evenimente culturale inedite si o intamplare surprinzatoare, toate legate de regimul penitenciar din Romania. Chiar la 1 aprilie, actrita Anamaria Marinca si-a sarbatorit cea de-a 26-a primavara intr-un loc mai putin obisnuit, la penitenciarul pentru minori si tineri din Craiova. Nu a fost vorba de o incarcerare pentru faptuirea vreunei faradelegi, ci de prezentarea unui spectacol teatral cu piesa "Children" de Eduard Bond, pus in scena de ea, impreuna cu regizorul francez Christian Benedetti. Anamaria Marinca si Christian Bendetti au detinut, de altfel si rolurile principale in piesa respectiva, care are un puternic caracter educativ, fiind pentru prima oara in Romania cand are loc un asemenea eveniment teatral. Tanara actrita nu este de altfel o doritoare de publicitate, palmaresul sau fiind remarcabil. Ea doreste sa inaugureze un gen de spectacole benevole pentru delincventi, indivizi carora arta si cultura in general le sunt straine, contribuind intr-un mod direct la modelarea psihica si comportamentala a acestora. Este, desigur, un eveniment care, repetat, s-ar putea solda cu rezultate interesante, demne de a fi studiate stiintific. Anamaria Marinca a debutat in teatru printr-un succes rasunator, talentul sau fiind rasplatit in anul 2000 cu Premiul de interpretare la Gala Tanarului Actor. Cu acest prilej a fost vazuta pe scena de Christian Benedetti, cu care a inceput o colaborare de succes. In decurs de numai patru ani de la absolvirea studiilor universitare a reusit sa fie cunoscuta nu numai in Romania, unde a jucat la Piatra Neamt si la cunoscutul Teatru Bulandra din Bucuresti, dar si in Franta si in Marea Britanie. Ea s-a dovedit o excelenta actrita de film, interpretand roluri in productii de televiziune, talentul sau fiind deosebit de apreciat la Londra, unde de altfel a primit si Premiul Royal Television Society. Regizorul britanic David Yates, cunoscut publicului din intreaga lume pentru seria Harry Potter, a remarcat-o si a distribuit-o intr-un serial TV de mare succes, tratand problema sociala a traficului de carne vie. Actiunea serialului, in care Anamaria Marinca detine rolul principal, se bazeaza pe fapte reale petrecute in Republica Moldova. Serialul, intitulat "Sex Traffic" s-a bucurat de o cotatie imensa in Marea Britanie, Anamaria reusind performanta de a deveni celebra, iar mai mult, de a fi nominalizata pentru premiile BAFTA, acordate celor mai buni actori de televiziune. La Paris, tanara actrita romanca s-a remarcat prin exceptionala interpretare in piesa "4.48 Psihoza" de Sarah King, un lung si incitant monolog despre filozofia vietii.

Filozofia vietii a abordat si scriitorul Eugen Istodor in volumul intitulat "Vietasii de pe Rahova", aparut acum la Bucuresti. Continutul cartii este un lung sir de marturisiri, de confesiuni ale diferitilor detinuti, condamnati la inchisoare pe viata. Scriitorul, un ziarist versat in interviuri, a reusit sa surprinda lumea "mesevistilor", denumire argotica de la "munca silnica pe viata", pe care o considera paralela cu a celor care traiesc in libertate, respectand legile si morala, guvernati de rutina cotidiana. Vietasii, despre care scrie Eugen Istodor, ingropati poate pentru totdeauna intr-un univers aspru, povestesc pe limba lor, despre lumea infricosatoare din inchisoare, despre familiile, vietile si iubirile lor de care nu vor mai avea parte, despre prima crima faptuita sau despre celelalte avute la activul lor. Ca sa obtina confesiunile acestor criminali, in intentia surprinderii psihologiei lor, Eugen Istodor a petrecut cu stoicism lungi perioade de timp in penitenciarul de maxima siguranta "Rahova", lasandu-se integrat in regimul strict, dur si disciplinar impus detinutilor, ceea ce trebuie spus reprezinta un mare curaj. Regimul la care sunt supusi acesti criminali fiorosi pare civilizat, vazut din afara. Detinutii au celule luminoase, asternuturi curate, mancare buna, uniforme si incaltaminte ca in armata. Apoi dispun de televizoare, de carti si ziare. Asadar, duc un trai pe care nu-l aveau inainte de a fi inchisi. Un singur lucru le lipseste, libertatea, pe care nu o pot compensa cu nimic. Chiar daca sunt fortati sa munceasca, invatand si practicand meserii onorabile, ceea ce nu ar fi facut niciodata in libertatea dupa care jinduiesc, "mesevistii" lui Eugen Istodor marturisesc la unison ca le lipseste ceva, anume rabdarea de a indura pedeapsa grea a inchisorii. Unii asteapta chinuiti sa treaca 20 de ani de inchisoare, spre a fi prezentati Comisiei de eliberare, pentru ca, teoretic, dupa scurgerea acestui rastimp, avand o conduita buna in penitenciar, ar putea fi eliberati. Confesiunile inserate in volumul sau de Eugen Istodor sunt cutremuratoare, greu de citit. Dar si concluziile acestuia, exprimate sec, lapidar: "Ei stau inchisi. Noi suntem liberi. Aiurea. Nu e test care sa arate diferenta".

Sigur, scepticismul lui Eugen Istodor este inoperant in raport cu morala crestina, dar si laica, socotind comportamentul unor detinuti "de elita" cum este Miron Cozma, faimosul lider al minerilor care au devastat Bucurestiul de cateva ori. Condamnat la ispasirea a 18 ani de inchisoare, fiind totodata pasibil de a i se mari pedeapsa intr-un proces penal intentat de autoritatile statului dupa incidentele sangeroase ale minerilor din anul 1999, detinutul Cozma a fost gratiat si apoi reincarcerat, dupa ce Ion Iliescu a semnat surprinzatorul decret, blamat de toata lumea, in ultimele zile petrecute la Cotroceni, ca presedinte al Romaniei. Infuriat, Cozma nu a gasit altceva mai bun de facut decat sa dea in judecata Administratia prezidentiala pentru gafa domnului Iliescu, pretinzand nu numai de a fi imediat eliberat din inchisoare, dar si de a i se plati daune de miliarde de lei pentru faptul ca i s-au incalcat "drepturile umane". Miron Cozma a avut insa obraznicia de a declara ca el s-a simtit mai liber decat oricand in inchisoare, deplangand restul populatiei. In timp ce scriitorul Eugen Istodor si-a exprimat in cartea sa despre detinuti scepticismul referitor la notiunea de libertate, iata-l pe Miron Cozma pozand in victima a libertatii, pe care o blameaza cu cinism. Daca ar fi sa analizam recentele dezvaluiri facute de gardieni din Penitenciarul Rahova, unde a stat inchis Miron Cozma vreme de cinci ani, acesta a beneficiat de un tratament departe de a fi cel al unei inchisori ci, mai degraba, al unui sanatoriu de lux. Avea tot ce-si putea dori in celula, de la televizor si telefon celular, interzis oficial detinutilor, pana la frigider si cuptor cu microunde in care-si putea incalzi mancare adusa din exterior sau a-si prepara fripturi si mititei. Isi permitea chiar sa insulte sau sa loveasca gardienii, fara a fi pedepsit, ba chiar sa refuze a se supune regimului de penitenciar. Beneficiind de un asemenea regim, pe care l-au avut doar fostii acoliti ai lui Ceausescu, condamnati pentru ruinarea tarii si inchisi la Rahova, pana a fi gratiati de Ion Iliescu, rebelul din Valea Jiului s-a simtit protejatul regimului pesedist. Re- incarcerat dupa 24 de ore de libertate oferita de decretul cu pricina ce urmarea recompensarea tardiva a ajutorului dat de minerii lui Miron Cozma regimului Iliescu, detinutul nu a realizat schimbarile produse in Romania dupa alegerile din 2004. Cu obraznicia-i caracteristica a incercat sa-si reia traiul anterior din inchisoare, mergand pana acolo incat sa molesteze un ofiter din paza. A fost un gest fatal, deoarece ministrul Justitiei insusi, doamna Monica Macovei, a intervenit cerand ca Miron Cozma sa aiba acelasi tratament cu al detinutilor, conform regulamentului penitenciarelor. Povestea s-a sfarsit.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page