Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Primavara in Delta Dunarii

 

Un vechi cantec popular oltenesc spune ca: "Cunosti primavara ca vine - Pe fluturi si pe albine!". Mai putin romantici, asprii pescari din Delta Dunarii nu canta anotimpul florilor, stiind ca se apropie primavara, cand vad cocorii zburand in carduri, sirag de margele, indoit ca un carlig, indreptandu-se spre nord. Se inchina, cu ochii la cer, inganand "Slava Domnului!", sperand ca odata cu primavara se vor sfarsi necazurile iernii grele, care-i izoleaza luni intregi in mijlocul stufarisului uscat. Sunt 680.000 de hectare de pamant si ape care se afla sub protectia Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii - ARBDD, unde exploatarile agricole, pescuitul si vanatoarea sunt supravegheate permanent, pentru a nu se deregla echilibrul ecologic al celei mai intinse zone umede din Romania, cum se numesc in termeni conventionali asemenea teritorii ocrotite de Natiunile Unite. Vasta rezervatie naturala, prima in ordinea importantei in Europa, este atent pazita cu mijloace adecvate pentru protectia faunei si florei. Cu toate acestea, in timpul guvernarii trecute, desi premierul Adrian Nastase era presedinte de onoare al Asociatiei Vanatorilor, braconajul inflorise intr-o proportie alarmanta. Retele de braconieri, ocrotite de baronii pesedisti din Tulcea si politisti corupti, au prosperat continuu din vanzarea fara autorizatii a pestelui. S-a mers pana acolo, incat consilierii locali din Tulcea au emis o serie de hotarari prin care au trecut o plaja intinsa pe 26 de hectare, proprietatea statului, administrata de Rezervatia Biosfera Delta Dunarii, in proprietatea personala a unor potentati tulceni. Tarasenia a inceput in anul 2001, cand fosta conducere a ARBDD a sesizat Parchetul asupra faptului ca plaja respectiva, care facea parte din rezervatia naturala a fost insusita de Consiliul Local, declarata teren intravilan si scoasa la vanzare pentru construirea de case, ceea ce constituia un abuz grosolan. Procuratura si-a facut datoria si afacerea a fost intrerupta. Scandalul a ajuns la urechile guvernantilor, rabufnind in mass-media, urmarea fiind surprinzatoare. In loc sa fie sanctionati primarul si cei care organizasera ilegalitatile, a fost destituit guvernatorul Deltei Dunarii, adica tocmai persoana care sesizase incalcarea legii. Noul guvernator, numit de PSD, a devenit mai precaut, inchizand ochii. Nefiind nimeni tras la raspundere, consilierii locali si-au revocat hotararea prin care plaja in cauza trecea in domeniul privat, dar au concesionat-o, ca si cum ar fi fost proprietatea primariei. Ilegal, bine- inteles. Smecheria a fost insa sesizata de Parchetul National Anticoruptie, care a redeschis dosarul penal inchis in 2003. Dar, stupoare. La 30 noiembrie 2004, doua zile dupa alegerile generale, Adrian Nastase personal a semnat o hotarare de guvern, prin care plaja tulceana, parte a Deltei Dunarii, trecea in proprietatea publica a orasului, fiind destinata constructiilor de vile si hoteluri. A fost un ultim cadou oferit de Cabinetul PSD baronilor locali, inainte de a parasi Palatul Victoria. Dincolo de consecintele ecologice ale acestei hotarari apare clar maniera in care politicul intervenea sub cele mai diverse procedee in sfera Justitiei. Caci, din clipa in care insusi guvernul tarii s-a implicat, dand cale libera afaceristilor clientelari ai PSD-ului, procuratura s-a vazut nevoita sa claseze dosarul privitor la plaja tulceana.

Noua putere a promis ca va face ordine in Delta Dunarii, cercetand modul in care au fost concesionate diverse luciuri de apa pentru pescuitul rational, zone de agrement, exploatatii agricole, silvice si de valorificare a stufarisului. Se preconizeaza ca rezervatia naturala sa treaca sub tutela Ministerului Agriculturii, astfel incat sa se asigure nu numai un control mai bun al suprafetelor protejate, prin marirea efectivelor de paznici si agenti ecologici, dar si o valorificare corecta a bogatiilor Deltei, concomitent cu introducerea unei legislatii stricte de conservare a mediului natural.

Problemele prezente la ora actuala in Rezervatia Biologica Delta Dunarii pot fi rezolvate de guvern, existand de altfel un proiect amplu de ameliorare a calitatii ecologice a zonei. De altfel, Romania s-a straduit de-a lungul anilor sa pastreze viu acest monument al naturii care este Delta. Faptul a fost subliniat ca foarte pozitiv intr-un recent Raport al Conventiei Ramsar privind zonele umede de importanta internationala din Europa. In documentul respectiv este subliniata necesitatea adoptarii unor mecanisme de interventii cu caracter international pentru stoparea proiectelor sau actiunilor nocive la adresa zonelor naturale de acest gen, incluzand nu numai fluviul Dunarea cu delta sa, dar si alte zone umede din Franta, Germania, Olanda, Islanda, Italia, Grecia si Ucraina.

Sigur, Romania are o problema majora de solutionat cu Ucraina, care a inceput constructia unui canal navigabil in partea de nord a Deltei Dunarii, lucrare ce afecteaza grav intregul sistem ecologic zonal. Daca fostul Executiv nu a reusit altceva decat sa inghete relatiile romano-ucrainene, presedintele Traian Basescu a abordat problema intr-un mod pragmatic, stabilind chiar din primele zile ale instalarii sale la Cotroceni relatii consistente cu noul presedinte al Ucrainei. Dupa intalnirile la Kiev si la Bruxelles cu acesta, Traian Basescu asteapta vizita la Bucuresti, pentru convorbiri detaliate, atat a presedintelui, cat si a premierului tarii vecine. Contenciosul este destul de intins, el vizand delimitarea platoului continental maritim, Insula Serpilor intrata cu totul abuziv in componenta Ucrainei dupa destramarea URSS-ului, constructia Canalului Bistroe, stabilirea frontierelor de stat care astazi inca mai au un traseu incert, indeosebi in Delta Dunarii, problema minoritatii romanesti lipsita de drepturi, precum si existenta asa-zisei Republici Nistrene, care reprezinta un focar al terorismului international.

Analizand atent acest contencios apare destul de dificila rezolvarea problematicii intr-o maniera care sa satisfaca interesele ambelor tari. NATO, care priveste zona ca un potential izvor de conflicte, asemanator celor greco-turce, se comporta foarte prudent. Cum frontiera de est a NATO se afla in Polonia, Slovacia si Romania, acestor tari le-a fost rezervat statutul de graniceri ai Europei. Dar numai Romaniei ii revine rolul cel mai ingrat, pe frontiera ei cu Ucraina aflandu-se zeci de kilometri de mlastini, lacuri pline de vegetatie luxurianta, paduri inundabile, grinduri, insule nelocuibile, toate in Delta Dunarii, cu canalele ei sinuoase. Mai mult, aceasta frontiera este instabila, nefiind inca trasata pe baza unei conventii bilaterale. Exista insa si alte inconveniente teritoriale, relicve ale fostei URSS, cum ar fi Tinutul Herta sau Insula Serpilor incorporate de Ucraina fara titlu de drept international, constituind obiectul unui litigiu inaintat Tribunalului International de la Haga. Bineinteles, NATO evita sa se implice direct in aceste incurcaturi datorate trecutului mostenit de la defuncta URSS, cautand rezolvari rezonabile. Organizatia Atlanticului de Nord a transferat, cum era si firesc, solutionarea problematicei de catre Romania. Iar pe de alta parte incearca sa atraga Ucraina in sanul sau, mai devreme sau mai tarziu. Toate demersurile diplomatice din ultimul timp, inclusiv consideratiile amicale ale presedintelui George W. Bush si aprecierile NATO la o apartenenta viitoare a Ucrainei in structurile euroatlantice sunt elocvente privind proiectele occidentale asupra frontierei estice europene. Caci, Republica Moldova cu Transnistria, ca si Ucraina cu Delta Dunarii si Peninsula Crimeea constituie asa-zisul "spatiu de interes strategic" pentru NATO si pentru UE. In acelasi context trebuie privite si demersurile diplomatiei romanesti exprimate foarte explicit de presedintele Traian Basescu, pe care, din pacate, unii comentatori politici se prefac a nu le intelege. Este un reflex retrograd al acestora identic cu cel din perioada conflictelor interetnice din Jugoslavia, cand regimul Iliescu sprijinea fatis dictatura lui Milosevici, criticand violent USA, cat si pozitia lucida a Conventiei Democrate Romane - CDR.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page