Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SCHITE UMORISTICE (50) – O ISTORIE CU COVRIGI

Dorel SCHOR


Pe vremea cand Boris Israelovici Glazpapir era tanar, frumos si nici nu banuia ca va fi numit sef de sindicat, facea curte unei fete simpatice si brunete, de familie buna si cu origine sanatoasa. S-a intamplat insa ca vara si chiar toamna au trecut, s-a facut, cum se spune, al dracului de frig in orasul lor cu un singur cinematograf si parintii fetei l-au invitat pe Boris la ei acasa, ca pe un viitor ginere...

Boris a fost primit cu multa simpatie si cu ceai rusesc direct din samovar la discretie, cu zahar cubic in farfurioara si cu o legatura de covrigi cu mac, zece la numar. Covrigii erau numai bine incalziti la soba, crocanti si gustosi, exact asa cum trebuie. Dar Boris a fost intotdeauna un baiat bine crescut si de aceea a consumat, cu lungi pauze intre reprize, numai noua covrigi. Ca doar nu era sa-i manance pe toti zece si sa lase impresia de nehalit...

Parintii fetei simpatice si brunete erau oameni foarte simpli care nu cunosteau aceste reminiscente mic burgheze in comportament. Asa ca peste vreo saptamana, cind Boris a fost poftit din nou la ei, l-au primit cu aceasi caldura, cu ceai la discretie din acelasi samovar, cu zahar cubic in farfurioara, dar numai cu noua covrigi crocanti, cu mac... Boris a observat, sau nu, amanuntul, nu a spus bineinteles nimic, si ca dovada de buna crestere, a lasat unul din covrigi neatins.
 
Iarna prin partile alea este lunga si geroasa, asa ca Boris a mai fost invitat de multe ori la familia fetei celei simpatice. Si de fiecare data era primit cu afectiune reciproca, cu caldura la propriu si la figurat si cu tratatia traditionala care consta din ceai rusesc la discretie, o farfurioara cu zahar cubic si o legatura de covrigi cu mac, crocanti si gustosi. Numai ca de fiecare data, Boris manca unul mai putin ca sa lase o impresie buna si tot de fiecare data i se reducea cate un covrig din portie. Pai, daca musafirul oricum il lasa!

Spre primavara, cand s-a mai incalzit afara si puteai iesi fara palton, Boris nu a mai vizitat-o acasa pe fata cea simpatica si pe parintii ei, desi era mereu invitat. De altfel, a intrerupt si intalnirile cu fata la modul general. Intrebat, dupa multi ani si la mare distanta care a fost cauza acestei decizii drastice, Boris Israelovici explica:
   - S-au dovedit niste carpanosi. Cu cat trecea timpul si credeau ca suntem mai intimi, asa ca in familie, ma serveau cu mai putini covrigi. Cand portia a ajuns la numai doi covrigi, am renuntat. In ritmul asta, ar fi trebuit foarte curand, sa aduc covrigi din oras pentru mine si dupa o vreme, cine stie, sa cumpar chiar si pentru ei...

Dorel SCHOR
Tel Aviv, Israel
20 august 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page