Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Modelul Antim


Isabela Vasiliu-Scraba, „Modelul Paltinis” si „Modelul Antim” (sau Inutile liste bibliografice oferite de Noica si lecturi de poezie religioasa in casa boiereasca a Olgai Greceanu)
Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/
 
Mircea Eliade a inceput capitolul „Nasterea crestinismului” cu povestea prigonitorului Saul calatorind de la Ierusalim la Damasc in momentul in care „o lumina din cer, ca de fulger, l-a invaluit deodata. Si, cazand la pamant, a auzit un glas zicandu-i: Saule, Saule, de ce Ma prigonesti? Iar el a zis: Cine esti Doamne? Si Domnul a zis: Eu sunt Iisus pe care tu il prigonesti” (1). Parintele Arsenie Boca interpreteaza scena ca o convertire a „ravnei Legii vechi la ravna pentru Legea noua, a lui Iisus”. Lumina napraznica aruncand „omul vechi la pamant” a pricinuit „renasterea Apostolului Pavel” (Parintele Arsenie Boca, Omul zidire de mare pret, 2009, p. 151-152). Intr-alta parte Parintele Arsenie Boca noteaza ca o convertire inseamna recunoasterea vinovatiei ca „invierea din pacat, din morti, din necunostinta”.
In toata „productia bibliografica” a asa-zisilor elevi ai lui Noica nu se poate depista nici un moment de inflexiune (care sa aminteasca de vizitele lor la Paltinis), de schimbare cat de mica a liniei vectoriale purtatoare spre succesul dinainte asigurat de frecventarea lui Henry Wald si Ion Ianosi (in ce-l pariveste pe G. Liiceanu), si a lui Leonte Rautu, supranumit „groparul culturii romanesti”  (in cazul lui Andrei Plesu). Mircea (Sandu) Ciobanu sesizase ca profitorii regimului comunist, scapati de un Nueremberg care sa le judece vinovatiile sint cei care dupa 1990 „n-au fost la Roma” sa faca „mea culpa” (2). Ei, cu clientela si urmasii lor (vezi Ion Varlam, Pseudo-Romania. Conspirarea deconspirarii, Ed. Vog, Bucuresti, 2004), au pangarit pana la capat secolul XX, „veac pacatos, cu demoni stand la panda/  cu tineri delatori pasind agale/  pe urmele batranilor lor dascali” (M. Ciobanu, Veac douazeci, la capat). Justetea unei asemenea decriptari a vremurilor post-comuniste e confirmata de regasirea ei peste doua decenii la Radu Mares care scria in rev. „Contemporanul Ideea Europeana” ca „azi in definitia intelectualului locul nr. 1 il ocupa judecata trecutului, care-i proba de foc. In acest trecut sint morti si martiri in acelasi chenar cu calaii lor dar si cu profitorii de toate calibrele” (3).
Vizitat la Paltinis, unde cu modesta lui pensie nu putea locui decat intr-o camaruta de cca 8 metrii patratI, masa servind-o la cantina statiunii (4), Noica il sfatuise pe G. Liiceanu sa abandoneze tentativa de a-l traduce pe Heidegger, constatand lipsa de pregatire in domeniul filozofiei a „elevului lui Henry Wald” (apud. Noica, vezi Noica in arhiva Securitatii, Bucuresti, Editura M.N.L.R., 2009, p. 154). Dupa recomandarile bibliografice din filozofii medievali nelasand urma vreunei lecturi ziditoare de suflet, Constantin Noica i-ar fi spus perseverentului traducator al volumului Sein und Zeit (deja fusese tradus si tiparit in romaneste de D. Tilinca si Mircea Arman) ca la Heidegger (doctor in filozofie in 1916 cu o teza despre Duns Scotus) nu te poti duce „cu mana goala” (Jurnalul de la Paltinis , 1983). In jurnalul intitulat Usa interzisa, chiar G. Liiceanu recunoaste ca de mult timp filozofia I-a devenit „greu suportabila”. Inca din 2004 (Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2004, p. 12) constatasem incapacitatea „de a crea in spatiul filozofiei, gandind pe cont propriu” a auto-declaratilor discipoli (5)  din asa-numita „Scoala de la Paltinis” negata de insusI Noica (6).
Falsitatea presupusului „Model Paltinis” reiese asadar din lipsa „invierii din pacat” a falsilor discipoli ramasi la „legea veche” care i-a saltat din vremea comunismului pe creasta valului. Dar si din lipsa scrierilor de domeniul filozofiei a mediatizatilor „intelectuali superstar din Romania numiti filozofi fara a avea o opera filozofica de calitate minim acceptabila” (I. Aranyosi). La un an dupa infiintarea Institutului de Istoria Religiilor, Mihai Neamtu sI Bogdan Tataru Cazaban, doi salariatI ai lui Andrei Plesu au scos la „Humanitas” directorului lor doua Omagii, „in honorem Plesu”(7). Mai nou, o fosta bursiera NEC a lui Andrei Plesu (angajata din 2003 de Editura Humanitas) nu s-a lasat nici ea mai prejos, scotand in 2015 la fosta Editura „Politica” un volum cu intentii evident „omagiale” in care s-a gandit sa compare inexistentul (dar excesiv de mult trambitatul)  „Model Paltinis” cu atat de existentul „Model Antim” incat a trebuit sa fie distrus prin omorarea dupa gratii a initiatorului Sandu Tudor tinut tot timpul cu lanturi la picioare si prin intemnitarea membrilor grupului la zece ani dupa incetarea conferintelor de la Manastirea Antim (apud. Pr. Sofian Boghiu).
Salariata lui G. Liiceanu a riscat desigur penibila comparatie dintre evenimente diferite petrecute in doua epoci : de-o parte cateva vizite in camera „microfonizata” de 8 mp in care filozoful Noica (fost detinut politic sase ani pentru vina de a fi dat spre publicare un manuscris despre Hegel) furniza inutil (8) liste bibliografice vizitatorilor sai de la Paltinis, de alta parte lecturi de poezie religioasa compusa de Vasile Voiculescu, Sandu Tudor sau Paul Sterian care aveau loc acasa la faimoasa pictorita Olga Greceanu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu si Parintele Artsenie Boca, http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx )  „prima gazda a reuniunilor grupului de la Antim” (apud. Ileana Mironescu, fiica lui Alexandu Mironescu, http://ziarullumina.ro/rugul-aprins-universitatea-filocalica-de-la-manastirea-antim-43919.html ) in luxosul ei apartament din Strada Frumoasa. Poate ca titlul mai nimerit al volumului ar fi fost : „Vizite in 8 mp si vizite intr-o casa boiereasca”. Tot preda (/ a predat) autoarea noului „omagiu” Plesu-Liiceanu cursuri de „Antropologia spatiului” la Institutul de Arhitectura „Ion Mincu” din Bucuresti.
 
Note si comentarii marginale:
1.     vezi Mircea Eliade L’Histoire des croyances et des idees religieuses, traducere din romana in franceza, vol. II, Paris, 1978 si din franceza in romana, Bucuresti, 1991, p.302 ; a se vedea si Isabela Vasiliu-Scraba, In tara lui Mircea Eliade, http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1142 , si  video : Isabela Vasiliu-Scraba la Simpozionul „Eliade” de la Pitesti https://www.youtube.com/watch?v=GUvdVrPmFbs. Aceasta inregistrare video a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba postata de utilizatorul  „mirelvv” a fost - ca si alte conferinte inregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba-, in mod abuziv „legata” impreuna cu inregistrari video din alte surse, adaugate probabil ca un fel de „represalii dictatoriale” in scopul  de a aduce discursul meu pe linia gandirii „monolit”, prezenta in celelalte inregistrari adaugate, unele fiind chiar inregistrari dupa emisiuni televizate sau radiodifuzate. La o superficiala trecere in revista a unor astfel de „securiste” grupaje video (pe care greata provocata de asemenea abuzuri m-a impiedicat sa le vad, desi componenta grupajelor este insirata pe coloana din dreapta), se remarca mai multe tendinte: (1 ) ingreunarea/ blocarea cautarii on-line dupa „Isabela Vasiliu-Scraba”, intrucat lanturile de inregistrari video nu ofera conferinta mea, ci oricare alt video din grupaj ; (2) prin unele dintre inregistrarile adaugate de inchizitia internetului se urmareste in mod evident plasarea (in preajma putinelor mele conferinte publice) unor fosti profesori de socialism, precum acea autoare de poeme nerusinate de la Cluj cu doctoratul dat de politrucul comunist Ion Ianosi, dupa 1990 devenit academicin cu liceul pe puncte, ocupand locul eliberat de academicana Elena Ceausescu). Printr-astfel de indoctrinati (din jalnicul invatamant superior din domeniul filozofiei, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiata sub „socul sperieturii cu termeni grecesti”, on-line in rev. „Clipa”, SUA, Editia 1154, 27 December 2014, Anul XXIV, http://www.clipa.com/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%E2%80%9D.aspx ) se prezinta varianta „prefabricata” a discursului despre filozofia romaneasca de la care eu, gandind pe cont propriu, ma departez; (3) alte inregistrari plasate cu de-a sila urmasesc o anume sugestionare subliminala: aceea ca, abatandu-ma de la tezele oficiale in comunism si post-comunism despre filozofii romani interbelici (din cartile fostei profesoare de socialism, de pilda), as face politica „legionaroida”, cum scria intr-un comentariu un  profitor al regimului comunist si post-comunist ascuns dupa pseudonim. In ultimul caz abuzurile cuplarii fortate a inregistarilor mele postate pe youtube urmeaza stilistica anchetatorilor de genul tortionarului Alexandru Nikolschi/ Nicolau/ Grumberg din inchisorile comuniste care asociau cu de-a sila oameni apoi ii schingiuiau sa recunoasca a fi complotat impreuna intr-o formatiune politica indicata de ei, spre a confectiona GRUPURI chiar din insi care nu avusesera nimic in comun. Asa cum nici eu nu am nimic in comun cu inregistrarile adaugate de de-a sila  „din umbra” pe care nu le-am vazut si probabil nu le voi vedea, mai ales fortata a o face prin astfel de practici securiste.
2.     vezi Isabela Vasiliu-Scraba, POET LA VREMEA LUI AHAB. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu si salvatoarea neintelegere a criticului Marian Popa, https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii/ , sau http://www.scribd.com/doc/235392333/IsabelaVasiliuScrabaMirceaCiobanuPrinMarianPopa.
3.     vezi Radu Mares, Ursachestii [Magda si Petru Ursache] ; a se vedea si Isabela Vasiliu-Scraba, Lipsa de individualizare a calailor la Eliade (Pe strada Mantuleasa),  http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1204 .
4.     vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Incultura Paltinis (sau Vila „Noica” de la Paltinis), in rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, serie noua, anul XIII, 1-15 ianuarie 2014, pp. 16-17,  http://isabelavs.go.ro/Articole/inculturaPaltinis6.htm , sau http://www.romanianstudies.org/content/2010/09/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis/ .

    5.     vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu si  plagierea de tip “inadequate paraphrase” la Patapievici, in revista “Acolada”, nr.7-8 iulie-august 2012, p. 19, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Despre%20Liiceanu%20si%20plagierea%20la%20Patapievici%20de%20IVS.htm .
    6.     vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera ?colii de la Paltinis ironizata de Noica, https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/himera1scoalapaltinis9/ , extrase in rev. „Acolada”, nr 2(65), febr.2013, p.16 si 22, http://www.omniscop.ro/himera-scolii-de-la-paltinis-ironizata-de-noica/  ;  precum si Isabela Vasiliu-Scraba, Himera disciopolatului de la Paltinis, prilej de fina ironie din partea lui Noica, https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-himera2scoalapaltinis10/ , extrase  in rev. „Acolada”, nr 3(66), martie 2013, p.16 si 23, http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1272.
    7.     Lansarea volumelor despre directorul A. Plesu alcatuite de salariatii Mihail Neamtu si B.Tataru-Cazaban „in intervalul omagiilor” a avut loc pe 22 aprilie 2009, la un an dupa infiintarea Institutului de Istoria Religiilor (Monitorul Oficial, Nr.50/ 22ian. 2008) care propaga ideile ca ortodoxia romaneasca ar fi un „fundamentalism”  si ca orele de religie ar trebui scoase din scoli (prin salariatul Mirel Banica, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfantului Arsenie Boca, un adevar ascuns la Centenarul sarbatorit la M-rea Brancoveanu, in rev. „Agero”, Stuttgard, ian. 2015, sau http://www.scribd.com/doc/203249009/IsabelaVasiliuScrabaParArsBocaMartir   , ori  https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/  ). A se vedea si  Isabela Vasiliu-Scraba, Plesu despre Eliade, sau, Un fals filosof al religiilor despre „cel mai mare filozof al religiilor din secolul XX”, in rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian. 2014, pp. 14-15, https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-plesueliade10/  sau http://www.scribd.com/doc/191358853/IsabelaVScrabaEliadePlesu ; si Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade si detractorii lui, in rev. „Acolada”, Satu Mare, Nr. 4(77), aprilie 2014, p.15, http://www.clipa.com/a7934-Isabela-Vasiliu-Scraba-Eliade-si-detractorii-lui-sau-Rafuiala-oamenilor-de-r226-nd-cu-omul-superior.aspx , si Isabela Vasiliu-Scraba, In tara lui Mircea Eliade, in rev. „Acolada”, Satu Mare, anul V, nr. 10/2011, pp.6-7 si p.26.
    8.     Inutilitatea recomandarilor lui Noica de a citi filozofie de buna calitate reiese la directorul Editurii Humanitas din urmatoarele insemnari de jurnal „Majoritatea cartilor ma plictisesc, filozofia mi-a devenit greu suportabila, tonul scrierilor edificatoare ma irita…Kierkegaard palavrageste enorm, Hegel e ca o flasneta” (Liiceanu, Usa interzisa).
    Autoare : Isabela Vasiliu-Scraba
    Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/

 
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page