Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Metajurnalul unor irizari Eminescu – Poe (3)

 

       De obicei in Romania se scrie despre Eminescu pe 15 ianuarie si pe 15 iunie. Ca si cum un bisturiu astral ar divide timpul in doua jumatati de an, iar romanii (cu exceptia criticilor si poetilor) s-ar trezi obligati ca - din jumatate in jumatate de an – sa mai adauge inca un eveniment Eminescu la seria celor petrecute pana acum.

     Cum as putea scapa de “obligatia“ de a ma alatura celor care, pe 15 ianuarie sau

pe 15 iunie ?

*

     Scriu o lucrare importanta despre EMINESCU  si POE, nu imi propun sa reproduc aici din acea lucrare, dar sunt tentat sa comentez ceva din “ irizarile

Eminescu – Poe” ale acestei lucrari.  Profesorul universitar Liviu Cotrau (poate cel mai deosebit exeget in literatura lui Poe de la noi) imi trimisese candva un e mail in care se intreba cum de nimeni nu s-a gandit la binomul  Eminescu-Poe pana acum… Ma simt cumva fericit si apasat de responsabilitatea acestei lucrari, dar sunt multumit ca stiu ce vreau, desi sunt mereu “contra cronometru”…

    Asa ca duc mai departe acest “ metajurnal al unor irizari Eminescu – Poe” (este un spatiu al deplinei libertati de a comenta irizarile arcului poetic  transatlantic dintre Europa si Statele Unite (“Eminescu, utlimul mare romantic al Europei”, se  spune…).    

2

 

   Cand eram elev de scoala generala, la Slanic Moldova, atunci cand venea vacanta de vara, imi luam teancul de carti (unele citite de citeva ori) si operam o selectie a acelor carti care as fi dorit sa le recitesc. Placerea lecturii era pentru mine bucuria de a haladui in libertate printr-un univers fascinant al unor carti si al unor autori.

Simteam nevoia sa citesc atunci pe prispa de lemn a vilei unde parintii mei aveau, cu chirie,  o locuinta de doua camere. Simteam nevoia sa trag langa mine muntii cu  paduri de brad si sa ascult, in departare, fosnetul rece al apei de munte.

   Pentru a citi din  Eminescu, descoperit mai tarziu, in liceu, as simti mereu nevoia sa trag langa mine un tarm de mare si fosnetul valurilor. Acum, cand scriu aceste randuri,ascult pe YOU TUBE, fosnetul unor valuri marine. Desi niciodata fosnetul real al valurilor de mare nu se va putea compara cu cel inregistrat pe YOU TUBE. Si nici un fel de fosnet de valuri de mare nu se poate compara cu muzica valurilor eminesciene.

    Exista undeva, intr-un poem al lui Poe, o referire la “acel regat de langa mare”.

Am stat ani de zile sa ma intreb daca nu cumva “acel  regat de langa mare” nu este regatul Marii Britanii (fiindca Poe a copilarit in Marea Britanie si acea perioada a lasat urme in opera sa).

*

     Cand eram redactor la ROMPRES (agentia de presa redevenita AGERPRES) 

3

si lucram la stiri externe, am citit o stire despre o recenta descoperire a cercetatorilor americani despre influenta care o au primii ani din copilarie asupra formarii unui om. Si ma gandeam ca romanii descoperisera de mult “cei sapte ani de acasa”…

   Exista foarte multe asemanari intre viata si opera celor doi mari poeti, exista si deosebiri fundamentale, dar nu exista o influenta directa Poe asupra lui Eminescu.

O mare poeta din Statele Unite, Diane Wakoski (she is  described as an "important and moving poet" by Paul Zweig in the New York Times Book Review, she is frequently named among the foremost contemporary American poets by virtue of her experiential vision and her unique voice ) , imi scria – luand la cunostinta  optiunea mea de a studia Poe – ca “intotdeauna europenii au avut o mai mare consideratie pentru Poe decat conationalii sai americani“.   Ma intreb, daca nu ar fi fost Baudelaire sa traduca din Poe (fiindca l-a descoperit ca pe un congener al sau) si daca limba franceza nu ar fi prevalat in Europa in secolul al XIX-lea, daca Poe ar fi fost la fel de cunoscut dincoace de Atlantic.  Problema este, ca revers al medaliei, cum am putea sa-l facem pe Eminescu la fel de cunoscut dincolo de Atlantic.                                                   

   Ioan Iacob, 15 iunie, 2015 

 

 

 

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page