Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Autonomie culturala cu… parul


Minoritatile nationale din Ungaria nu vor autonomie teritoriala. Nu de alta, dar nu au ce sa faca cu ea. Existenta catorva localitati din tara, unde nationalitatile formeaza majoritatea, nu inseamna pericolul ca acestea ar avea vreodata pretentii teritoriale. Toate cele 13 minoritati nationale recunoscute prin lege au fost deja „imblanzite" (sa nu zicem asimilate), pana intr-acolo ca nici nu-si pot imagina o dorinta mai mare decat sa fie lasate in pace sa-si infiinteze asa-numitele autoguvernari de nationalitate, prin care sa se joace de-a... autonomia culturala. Ce-ar mai fi si asta?

Deoarece la Budapesta s-au prins destul de repede ca degeaba li s-a facut o lege in 1993, nationalitatile habar nu au cum sa-si exercite drepturile legale, majoritatea lor nu mai vor nici macar sa vorbeasca limba strabunilor, atunci s-au gandit niste destepti sa-i invete pe nenorocitii de ne-maghiari cum se face autonomia culturala. Nu de alta, dar pentru a avea pretentii in tarile din vecini, trebuie sa arate frumos „vitrina minoritara" din tara.

In cazul romanilor, autonomia culturala inseamna inglobarea tuturor institutiilor romanesti (cultura, presa si, mai nou, scoli) in cadrul Autoguvernarii pe tara a Romanilor din Ungaria. Dupa ce a functionat ani de zile ca o forma fara fond, ATRU a primit recent o greutate prin institutiile preluate, in primul rand prin scolile in care se preda limba romana. Deoarece intre autoguvernarile minoritare, fie ele de nivel local, judetean sau national, nu exista o relatie de subordonare, conducerea comunei Micherechi s-a gandit inainte de alegerile din toamna anului trecut sa-si demonstreze statutul de „cea mai romaneasca localitate din tara" si sa convinga localnicii sa se inscrie cat mai multi in registrul nationalitatii romane, iar la alegeri toti candidatii pentru consiliul local sa se declare romani. Asa s-a si intamplat. Micherechiul a devenit singura localitate din tara cu „consiliu local romanesc", ceea ce in mod normal ar trebui sa insemne mai multe drepturi minoritare.

Numai ca legislatorii, care au reintrodus in Legea Nationalitatilor dreptul de a infiinta „consilii locale transformate" (átalakult önkormányzat), au uitat sa armonizeze si celelalte legi cu aceasta noua realitate. Micherechenii si-au dorit un Consiliu local romanesc nu doar de a se mandri cu el, ci dintr-un motiv foarte practic: pentru a-si prelua de la stat scoala generala, in care ei vad un zalog al viitorului lor romanesc. Aceasta dorinta, pe care s-a bazat si Campania electorala a fostei/actualei conduceri a satului, a fost distrusa de recenta decizie a ministrului resurselor umane, responsabil si pentru educatie, cum ca nu da inapoi scoala pentru Primaria din Micherechi pana aceasta nu obtine si declaratia de sustinere a ATRU. si aici incep incurcaturile.

Dupa ce cu doua luni inainte, presedintele ATRU a trimis ministrului de resort o scrisoare prin care sustine preluarea scolii din Micherechi de catre primaria locala, la inceputul lunii mai, dintr-odata s-a razgandit (sau l-au razgandit) si acum crede ca scoala din Micherechi la ei, la ATRU, ar fi in cel mai bun loc.

Nu dorim sa dezbatem aici ideea de unitate in conceptia ATRU, cum ca de aceea trebuie sa apartina toate scolile la ATRU ca sa fim toti ca o mare familie. Ni se pare tare fortata aceasta gandire. Nimeni nu i-a impiedicat nici pana acum pe directorii institutiilor noastre de invatamant sau pe pedagogi sa fie uniti si sa mearga cu totii in aceeasi directie inspre binele invatamantului romanesc. Acum miroase totul a dirijat de sus. Poate voi nu vreti autonomie culturala, dar noi va vrem...

„Creatura" Budapestei, ATRU, stie ce e mai bine pentru noi, romanii din Ungaria. Vreti autonomie culturala sau nu, noi oricum v-o introducem.

Nu de alta, dar ca sa fie vitrina mai frumoasa.

Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page