Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ray Kurzweil (Google): Pâna în 2030 omenirea va ajunge sa traiasca cu capul în... nori

Celebrul futurolog Ray Kurzweil, directorul tehnologic de la Google, este de parere ca pana in 2030 omenirea va ajunge sa traiasca cu capul in nori, sau mai bine spus in "cloud", conform unui discurs sustinut miercuri, la Conferinta Exponential Finance, desfasurata la New York, informeaza CNet.com.
 Foto: (c) RT / Twitter

"Gandirea noastra atunci (in 2030) va fi un hibrid de gandire biologica si non-biologica", a sustinut el, adaugand ca acest lucru este vizibil, ocazional, inca din prezent, dar viitorul apartine creierelor interconectate la cloud. Pentru Kurzweil aceasta paradigma a viitorului nu este neaparat ceva bun sau ceva rau, ci este pur si simplu vorba despre progres. "Dupa parerea mea, aceasta este natura umana: depasirea limitelor".

Ideea de "cloud computing" este un concept modern in domeniul computerelor si informaticii, reprezentand un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicatii, acces la informatii si stocare de date, fara ca utilizatorul sa aiba nevoie sa cunoasca amplasarea si configuratia fizica a sistemelor care furnizeaza aceste servicii.

Kurzweil preconizeaza ca la orizontul anului 2030 creierele noastre se vor putea conecta direct la cloud, alaturi de mii de calculatoare care ne vor spori performantele cognitive si inteligenta. Solutia de conectare intre creier si cloud va fi oferita de domeniul bionanoroboticii — microroboti conceputi din material ADN. Cu timpul, cu cat se va dezvolta mai mult acest "nor" de informatii si aplicatii, cu atat va progresa mai mult si gandirea umana. Ray Kurzweil este de parere ca pana in deceniul cinci al acestui secol vom ajunge sa avem o gandire predominant non-biologica.

Ray Kurzweil, unul dintre cei mai prolifici inventatori ai vremurilor noastre, a mai facut predictii cu privire la cum va arata viitorul tehnologic al omenirii.

In ani '90 el a lansat nu mai putin de 147 de predictii pentru anul 2009. In 2010 si-a reevaluat predictiile formulate si a ajuns la concluzia ca 86% dintre ele au fost corecte. Dintre aceste predictii le reamintim pe cele cu privire la faptul ca pana in 2009 oamenii vor folosi in principal calculatoare portabile, dispozitive mobile, ca vor disparea conexiunile prin cablu si ca vom ajunge sa avem ecrane de calculator incorporate direct in lentilele ochelarilor.

El a recunoscut in conferinta desfasurata la New York ca s-a inselat asupra faptului ca vom dispune de masini care sa se conduca singure pana in 2009. "Evident ca nu este o predictie complet gresita. Daca as fi spus anul 2015 in loc de 2009, ar fi fost corecta, desi (aceste masini) inca nu au intrat in productia de serie. Asa ca pana si predictiile care nu s-au implinit au fost corecte din punct de vedere al directiilor de dezvoltare spre care merge umanitatea", a explicat el.

In ceea ce priveste potentialele pericole reprezentate de noile tehnologii, Kurzweil are o viziune pragmatica. "Asa cum am scris acum 20 de ani, tehnologia este o sabie cu doua taisuri. Focul ne-a tinut de cald si ne-a gatit hrana dar ne-a incendiat si casele. Orice tehnologie are, pe langa potentialul benefic, si unul negativ". Ceea ce desigur nu inseamna ca dezvoltarea trebuie oprita, ci controlata, apeland la fundamente si imperative morale, adauga vizionarul si inventatorul american, pionier, printre altele, in domeniul recunoasterii caracterelor optice, al sintezei text-vorbire si al tehnologiei de recunoastere a vocii.

AGERPRES/(AS — autor: Codrut Balu, editor: Mariana Ionescu)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page